A hotărât un băiat să se eschiveze de la serviciul militar și s-a prefăcut a fi orb. Pentru a părea cât mai convingător a rugat-o pe logodnică să-l țină de mână când se vor duce la comisia medico – militară. Comisia s-a uitat la logodnică și a concluzionat că băiatul într-adevăr e orb.

Într-o zi măgarul unui agricultor a căzut într-o fântână.
În timp ce agricultorul se gândea ce să facă, animalul emitea un sunet jalnic. În cele din urmă, fermierul a decis că măgarul este bătrân, iar fântâna și așa nu mai are apă și nu merită efortul de al mai scoate de acolo. Chemându-și toți vecinii, el a început să acopere fântâna, fiind sigur că așa va rezolva două probleme deodată. Toți fiind înarmați cu târnăcoape și lopeți au început a arunca pământ în fântâna secată. Măgarul, înțelegând (aproximativ) care este planul, a început să ragă și mai jalnic, dar stăpânul său, pe care-l slujise cu credință nu dădea semne de milă. Apoi, spre uimirea tuturor, el s-a liniștit. După încă vre-o 20 de minute de aruncat pământ, stăpânul pentru a se convinge că măgarul a murit, se uită în fântână, dar mare ia fost uimirea când a văzut că, după fiecare brazdă de pământ care-i cădea pe spate, măgarul se scutura, după care pășea mai sus, pe statul de pământ nou apărut. Tot așa a continuat până când fermierii au acoperit complet fântâna, iar măgarul, pas cu pas, a reușit să se salveze, ieșind la suprafață viu și nevătămat, deși obosit până la extenuare.
În viață e cam tot așa, cât de mult nu ai servi pe cineva, va ajunge timpul când el va considera că deja nu îi mai ești de folos. În așa cazuri, de fiecare dată când începe să arunce el cu pământ pe voi, scuturați-vă și mergeți mai departe (mai sus), iar când aveți ocazia de-al arunca în fântână, nu ezitați, doar că țineți minte, astupați-l cu rahat, pentru a nu mai putea ieși la suprafață, iar dacă iese, să simtă mirosul toată viața sa.

Mama către profesoară:
– Cum ați îndrăznit să-i dați copilului meu, pentru tema de acasă o problemă în care se spunea că berea costă 50 de bani??? Soțul meu deja de trei zile nu mai poate dormi.

Dimineața stă un tip pe malul râului și pescuiește, întâmplător prinde peștișorul de aur:
– Dă-mi drumul și-ți îndeplinesc orice dorință.
– Da înnoată tu în pace, mie nimic nu-mi trebuie.
– Nu pot eu așa. Trebuie să îndeplinesc numaidecât o dorință, așa e regula.
– Atunci, primului om care va apărea pe malul râului și ar dori ceva, îi îndeplinești dorința. Peste 2 minute pe mal apare un țigan și cu un glas trist:
– Ehhhhhh… mânca-mi-aș p..la.

Într-un oraș negru-negru, pe o stradă neagră-neagră, într-o casă neagră-neagră, într-un apartament negru-negru, stă un bărbat negru-negru și spune:
– Niciodată nu am să mai încarc singur cartușul de la imprimantă…

Nepoata mea (4 ani):
– Nu ridica vocea când vorbești cu mine, eu nu-ți sunt soție.

Aceasta este o conversatie adevarata care s-a petrecut la linia de ajutor a Word Perfect. Operatorul a fost concediat dupa aceasta discutie insa nimeni nu-l poate invinui.

Operator: “Ridge Hall, asistenta cu clientul; cu ce va pot ajuta?”
Client: “Da, pai, am probleme cu WordPerfect.”
Operator: “Ce fel de probleme?”
Client: “Pai, in timp ce scriam, dintr-o data mi-au fugit cuvintele”
Operator: “Au fugit?”
Client: “Da, au disparut”
Operator: “Acum ce va apare pe ecran?”
Client: “Nimic”
Operator: “Nimic??”
Client: “Este gol; nu accepta nimic din ce scriu”
Operator: “Mai sunteti pe WordPerfect, sau ati iesit din program??”
Client: “Cum sa-mi dau seama?”
Operator: “Vedeti fereastra programului pe ecran??”
Client: “Ce-i aia fereastra?”
Operator: “Nu conteaza. Puteti sa miscati cursorul pe ecran?”
Client: “Pai nu exista nici un cursor: V-am zis, nu accepta nimic din ce tastez”
Operator: “Monitorul are un beculet care sa va indice daca e deschis??”
Client: “Ce e aia monitor?”
Operator: “Este chestia aia cu ecran care arata ca un televizor pe care va arate ce scrieti. Are jos o lumina micuta care sa va arate daca este deschis??”
Client: “Nu stiu”
Operator: “Atunci, uitati-va in spatele monitorului si vedeti unde duce cablul de alimentare. Il puteti vedea?”
Client: “Da, da, cred ca da”
Operator: “Perfect.. Urmariti cablul si vedeti daca este in priza”
Client: “Da, este”
Operator: “Cand erati in spatele monitorului, ati vazut ca acolo erau doua cabluri in spate, nu doar unu??”
Client: “Nu”
Operator: “Pai, sunt doua. Va rog sa va uitati din nou in spate si sa gasiti cel de-al doilea cablu”
Client: “L-am gasit”
Operator: “Urmati-l si vedeti daca capatul celalalt este introdus corect in spatele computerului”
Client: “Nu ajung”
Operator: “Bine. Dar macar puteti vedea daca este introdus bine??”
Client: “Nu”
Operator: “Chiar daca incercati sa va aplecati mai mult tot nu vedeti??”
Client: “Nu vad nu pentru ca nu ajung la el, ci pentru ca e intuneric”
Operator: “Intuneric?”
Client: “Da, lumina din birou e stinsa si singura lumina pe care o am vine de pe ferestra dar nu e de ajuns”
Operator: “Pai, va rog sa deschideti lumina pentru cateva minute”
Client: “Nu pot”
Operator: “Nu puteti? De ce??”
Client: “Pentru ca e pana de curent”
Operator: “Pana………. pana de curent?!?! Aha, mda, bine, am inteles acum care e problema. Mai aveti cutia in care a venit computerul si manualele de functionare??”
Client: “Da, le tin in dulap”
Operator: “Foarte bine. Luati-le, scoate computerul din priza, impachetati-l in cutie asa cum era cand l-ati cumparat. Apoi duceti-l la magazinul de unde l-ati luat”
Client: “Chiar? Este chiar atat de grav?”
Operator: “Da, ma tem ca da”
Client: “Bine, atunci. Ce sa le spun??”
Operator: “Spuneti-le ca sunteti prea tâmpit pentru a avea un computer !!!!!”

Profesoara dictează, plimbându-se prin auditoriul. Se apropie de o studentă:
– Maria, tu mai înainte aveai altă caligrafie, probabil ești însărcinată.
Dictează mai departe și se apropie de un student:
– Ioane, văd că după vorbele mele, ți s-a schimbat caligrafia, iată că și tatăl s-a găsit.

Electricianul Popescu, reparând rețeaua electrică a Catedralei Hristos Mântuitorul, a fost electrocutat. Ca efect, corpul său a început să efectueze ”mișcări demonice”, însă părintele care trecea prin apropiere a considerat că acesta este posedat de demoni și citindu-i rugăciuni, îl stropea cu agheasmă, pentru al scoate pe Satan din corpul bietului om. După ce electricianul a reușit să se îndepărteze de firele electrice, și să-și vină în fire, invocând toți sfinții posibili, l-a aplicat popei o bătaie lumească, după coate catastifele, fapt pentru care, electricianul Popescu, a fost condamnat la 220 zile arest.

O blondă a aflat că soțul o înșeală și hotărăște să se răzbune. Se duce într-un magazin de arme și își cumpără un revolver. Ajunge acasă, iar acolo, surpriză, soțul cu amanta în plină acțiune. Blonda se pune în fața lor, scoate revolverul și îndreaptă țeava spre propria tâmplă. Soțul speriat, se pune în fața ei în genunchi și o imploră să nu facă vre-o prostie, la care blonda cu un glas amenințător:
– Taci nenorocitule, tu urmezi.

Sec. XVIII
Un tânăr cavaler îmbrăcat în veston și perucă, cu o floare de romaniță în mână se frământă: ”Mă iubește – Nu mă iubește…„
Sec. XIX
Un tânăr gentleman în redingotă și joben, rupând petalele unei romanițe: ”Mă iubește? – desigur! Se va culca cu mine – Nu se va culca cu mine…”
Sec. XX
Un tânăr în blue jeans și maiou, rupând petalele unei romanițe: ”Mă iubește? Pe cine oare interesează asta. Se va culca cu mine – desigur. O să am erecție – n-o să am erecție.”
Sec. XXI
O ființă a cărui gen este imposibil de identificat, se uită în gol la o romaniță cu emblema ICQ și citește pe monitor: ”Te iubesc! Te vreau!Hai să ne întâlnim” și-n același timp ghicește: ” Fată? – Bărbat? – Activ? – Pasiv?”

Merge pe autostradă un Porsche, viteză medie, cam 200 km/h. Când acolo, pe lângă el, cu o viteză incredibilă, trece o micuță mașină roșie, fără acoperiș. Șoferul Porsche – ului nereușind să își dea seama nici măcar de modelul ”rachetei” și iritat de faptul că cineva și-a permis să-l depășească, apasă accelerația până la podea. Apropiindu-se cât de cât, strigă:
– Frățioare…. Da ce mașină ai???
– Nu știuuuuuuu…. Îi răspunde omul, rămas înțepenit de volan, verde la față.
– Dar de unde ai cumpărat-o??? – întreabă insistent cel cu Porsche-ul
– Nu-i a mea, mi-au dat-o cei de la montagne russe, din parcul de distracții.

Mergeam cu mașina și am observat flash-ul camerei de filmat. Am înțeles că am fost înregistrat pentru depășirea vitezei, deși știam că nu am depășito. Pentru a mă convinge de asta am înconjurat un cartier și iarăși am trecut pe acolo, cu 20 de km mai încet decât limita prevăzută, dar camera iarăși m-a înregistrat. Părându-mi-se amuzant am mai trecut așa de încă trei ori pe acolo, de fiecare dată filmând cu mobilul bordul mașinii pentru a avea proba că camera rutieră de înregistrare e defectă și deja mă gândeam că dacă îmi vine amenda, îi dau în judecată. Peste două săptămâni, prin poștă primesc 5 chitanțe de amendă pentru că am mers fără să am centura de siguranță cuplată.

La semafor, un Mercedes GL este lovit de o mașină veche și vai de ea, din Mercedes iese un tip de vre-o 2 metri și 150 kg, îl scoate pe cel ce stătea pe scaunul din față și începe să-i dea pumni cu nemiluita, iar săracul om nu spunea decât: la..la..la..la
– Ce lălăiești mă tâmpitule??
– La…la..la această Hondă, volanul e pe dreapta.

Se zice că frumusețea va salva lumea. Mergeam azi în autobuz, mă uitam la fețele oamenilor… degrabă va începe războiul.