Badea Ghe. intra untr-un bar plin de smecheri si intreaba suparat:
-Care pu*a mea e smecher aici ma? Astia cu frica in cur se gandesc ca o fi un smecher mai beton ca ei si nu se ridica nimeni. Asta pleca. Peste 30 min se intoarce si spune.
-Ma am intrebat care pu*a mea e smecher aici? Iar nu se ridica nici unul.Peste 30 min. vine iar:
-Bai bulangiilor am intrebat care e smecher aici ma? Si se ridica unu.
-Eu ma.
-Hai ma pana afara, ca ma bate unu.

Normal ca vorbesc singur! Am si eu nevoie de o persoana inteligenta, sa pot comunica!

– Ai auzit ce decizie au luat astia, la Bruxelles. A pus’o Romania!
– Ete’ na, Romania suge p_ _a!
– Pai si tu esti din Romania!
– Pai da; si tu, si mata si nevasta’ta!

– Cum te numesti, domnule?
– Petru Potopeanu
– Si ce lucrezi?
– Prepar pesti pentru pulverizat.
– Bine, dar ce anume operatii faci?
– Pun pestele pe placi, potrivesc placile pe plite, pregatesc patru putini pentru pestele prajit, pulverizez pasta produsa, pun pe pungi.
– Dar de ce vorbesti numai cu “P”?
– Poftim?
– De ce vorbesti numai cu “P”?
– Pentruca pot pronunta pe P perfect perceptibil.
– Ei, asta e acum! Pun ramasag ca la intrebarile mele vei gresi.
– Primesc.
– Pe cat?
– Pun prinsoare pe patru poli!
– S-a facut. Spune-mi, ce-ti place sa mananci?
– Peste, pastravi, plachie, potirnici, prepar piftie piperata, parjoale, pastrama, papricas, papanas, porumbei, pui pane.
– Si ce vin bei?
– Pinot, pelin, porto.
– Si ce desert?
– Placinte, prajituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
– Dar inghetata obisnuiesti?
– Putin profiterol, parfait.
– Spune-mi, cum iti petreci timpul liber?
– Primavara prefer plimbarile pe potecile padurilor, prin parcuri.
– Dar vara?
– Pescuiesc.
– Te pomenesti ca poti sa-mi spui o poezie cu litera “P”?
– Pot.
– Asta nu o mai cred. Spune-o!
– POEZIA POETULUI PETRU POTOPEANU:
“Prin pustiuri, peste pietre,
Pasari, pilcuri pribegesc,
Parasindu-si puii proprii
Pe pamantul parintesc.
Prima pasare, pilotul,
Plescaia puternic pliscul,
Patina privind pamantul,
Pajistea, padurea, pliscul.”
– Bine! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei cand ai plecat?
– Paraschiva papusico, pentru pranz prepara putin patrunjel pe potirnichi. Pa!
– Vad ca am pierdut.
– Pardon, platesti patru poli pentru pierderea pariului.
– Platesc.
– Pune paralele pe portofel.
– Inca o intrebare.
– Poftim?
– Ce adresa ai matale?
– Prelungirea Popa Petre 4, parter, plecand prin Pingari, peste pod.

Un “băietas de cartier” isi plimba câinele pe strada noastra. Nu dureaza 5 minute si câinele se caca chiar in fata casei mele.

Am deschis imediat uşa şi i-am spus:
-” Ti-as sugera sa-l ridici,si sa-l duci la un cos de gunoi”
– “Du-te dracului”, mi-a răspuns .Atunci am adus eu o punga din casa, l-am luat, l-am bagat in punga, i-am facut un nod si i-am spus:
– “E asa de greu sa fii politicos?”
– “Gata, gata”, zice “Am inteles punctul dumneavoastra de vedere, acum puteti sa-mi dati înapoi câinele înainte sa se sufoce??? ”

-ce e mare si rosu si al alearga?
-postasu dupa ce la vazut tata iesind de la mama din pat

ps facut dupa mine

Doi barbati la intrarea in berarie:
-Azi cate luam, doua sau trei?
-Doua, mai, ca ieri am luat trei si ne-a mai ramas!
-Patruzeci de beri si doua pungi de seminte va rugam!

-Cine e mare si rosu si alearga?
-Postasu dupa ce la vazut tata iesind de la mama din pat

– No, Ioane, da’ de ce eşti cătrănit ?
– Apăi, cum să nu fiu, măi Gheo ? Ieri seară mi-o dat Vasile nişte pastile de la care cică o faci de 5 – 6 ori pe noapte….
– Şi?
– Mi-am petrecut toată noapte pe wc. Mi-o dat laxative!

Insanity:”doing the same thing over and over again and expecting different results.” descrierea perfecta pt modul in care voteaza romanii!

Zugravul.
Are o tigara în coltul gurii si chef de munca în coltul îndepartat al vietii. Tricoul rupt de pe el nu-si da nici o idee despre onorariul pe care îl va cere la capatul unei zile de spoit în lene, pe un perete care nu se poate opune sau fugi. Ideile lui sunt alea din reclama de la bere. Nevoile sunt cele naturale, si în multe dintre ele apare si un copac, exact ca în cazul cainilor. Viata lui e si ea o reclama: la societatea moderna, care a reusit cumva sa elimine selectia naturala.
Acum 30 de mii de ani, zugravul ar fi fost ucis pe loc, dupa primul cerb desenat stramb în pestera, la Lascaux.

Baba urbana.
Spre deosebire de sora ei de la sat, baba urbana a vazut multe si stie tot. Îsi uraste, în ordine, nora, vecina, vecinul, administratorul, cartierul, orasul. Paradoxal, îsi iubeste însa tara, chiar daca nu-I poate gasi alte calitati decat acelea cu care a ramas din cartea de româna, 1955. Baba urbana banuieate ca totul în jurul ei e facut s-o fure: administratia blocului, compania de gaze, strainul care tocmai a intrat în hol si se uita suspect la cutiile de scrisori. Asta nu-I face în nici un fel viata mai buna. Destinul babei e sa moara, iar ea accepta asta si nu se mai ocupa cu absolut nimic. La noi lipsesc cu desavarsire babele din America, alea care se duc voluntare la ONG-uri, sau alea din Franta, care merg la mitinguri, cand nu citesc literatura de stanga. Babele noastre doar voteaza, mananca mult, barfesc toata lumea si circula gratis cu RATB.

Soferul manelist.
E rapid, pentru ca nu poate fi nimic altceva, în afara de negustor de droguri sau combinator de terenuri. Cel mai bun lucru din viata lui e motorul, facut de un neamt cu mult mai destept, însa soferul nostru nu pare sa sesizeze ironia. Îi place sa împarta: pumni, muzica, opinii. Stie despre tine ca esti prost. Stie ca el e destept, iar viata, în felul asta, devine foarte simpla. D-aia soferul manelist e cel mai relaxat dintre românii care au ramas în tara. Cand te întrebi de ce Mazare a pus palmieri la Constanta, raspunsul e limpede pe sosea: pentru ca maimutele erau deja acolo. Si nici n-aveau dusmani naturali.

Inginerul.
A lucrat candva în cercetare. Revolutia l-a prins la planseta, desenand cladiri urate, cu speranta ca într-o buna zi va fi lasat sa fie genial. Cand a fost lasat, a continuat sa fie el însusi, cu program clar: Dimineata la 8 la serviciu, la 5 acasa, la 8 la a doua sticla de vin. Înauntrul lui sunt o multime de bagaje desfacute si lasate asa, în lipsa de o noua destinatie: literatura SF, poeti optzecisti, doua-trei iubiri, neaparat consumate la Costinesti, cu Radiovacanta undeva în surdina. Se misca greu printre ele si de-aia e deprimat. Spera sa vina vremuri mai bune, chiar si cand apar la orizont, el spera ca o sa-i bata la usa, sa-l ia de mana pana în Germania, unde sigur cineva stie de lucrarea lui de diploma, o revolutie la vremea ei.

Bogatul.
În ciuda previziunilor optimiste ale telenovelelor, bogatii nu plang. Nu au de ce, nu au cand, nu le-a adus aminte secretara. Cei mai multi nu stiu ca sunt bogati – pentru ca nu se mai masoara în raport cu tine, ci în raport cu alti bogati. Chestia asta aduce cu sine o situatie pe care nici psihologul platit cu 200 euro/ora n-o poate rezolva: sunt bogati cu Mercedes care sufera ca n-au Bugatti. Bogatul român are si o alta problema: nu e bogat decat aici. Cand iese din tara, e doar ostentativ.

Carierista. Fata asta ar vinde-o pe mama ei, însă cu regret trebuie să recunoască în şedinţa de marketing că mama ei nu e în target….

Baiatul de club.
El e în general fiul celui de mai sus. Ziua lui de munca e noaptea, spaima lui e moartea de plictiseala. Exemplarele cele mai robust rezista fara mancare o saptamana si pana la doua zile fara paparazzi. Ideile lui sunt simple: mosule, du-te tu la scoala, daca n-ai bani de distractie! Zilele lui sunt numarate: le numara presa de scandal si poporul odata cu ea, cand scoate din frigider branza, la o salata de rosii taiate repede, pana nu începe Magda la OTV.

Toti astia au ramas în tara. Restul au plecat, si nu în concediu. Or mai fi si altii, nu stiu, e treaba institutelor si ne zica. Ce vreau eu sa va spun e altceva:

Uitati-va la ei si încercati apoi sa va închipuiti ca, din marfa asta, trebuie sa facem o natiune.
(via dilemaveche)

În fiecare dimineaţă când mă trezesc, deschid pagina de Facebook. Din cinci poze, patru sunt cu ceşti de cafea.
Pe această cale ţin să le mulţumesc cafengiilor. Dacă nu eraţi voi, habar n-aveam cum arată o ceaşcă de cafea.

ps. Dacă mai adaugi şi:”Bună dimineaţa, O zi bună sau V-aţi trezit?” deja am orgasm.

Bancuri Fine Pentru Tine

Un mecanic auto avea un service auto deschis acasa si avea si un ucenic angajat , care pe langa salariu , mesterul îi mai datea si de prin lucrurile vechi pe care le avea prin casa si vroia sa scape de ele. (haine , mobila etc.)
Itr-o zi vine nevasta mesterului in atelierul unde lucrau ei ,
Suparata foc ( ca mai toate femeile) :
-Vezi sa nu te mai înbeti si în seara asta ca porcul!
Iese mecanicul suparat de sub masina la care lucrau ei:
-Pleaca fa’ dreacu de aici ca-ti dau un ciocan in cap de iti mai fac o pIz#@ in frunte!
Ucenicul invatat cu pomana zice:
-Mestere dar pe aia vechie mi-o dai mie?

Intamplare reala :
Odata la ora de mate profesorul nostru , care este foarte rau (repet nu ai inteles , FOARTEEE RAUUU !!!!! ) ne povestea ca in ziua de astazi poti ajunge peste tot , precum Ponta ca dimineata la capitala dupa-amiza la Bruxelles si la intrebat pe un coleg mai (diliu) prostut unde se afla Bruxelles . El a raspuns asa citez :
”Bruxelles se afla …….. langa………Municipiul Valea Grecului . ”

Pt cei ce nu pricep valea grecului este un sat iar bruxelles nici macar in romania nu esteeeee!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Intrebat cu cine semanam noi, un roman raspunde: “Cu acei crai de la Rasarit, care au mers dupa stea si au ajuns la iesle”.