– Cum te numesti, domnule?
– Petru Potopeanu
– Si ce lucrezi?
– Prepar pesti pentru pulverizat.
– Bine, dar ce anume operatii faci?
– Pun pestele pe placi, potrivesc placile pe plite, pregatesc patru putini pentru pestele prajit, pulverizez pasta produsa, pun pe pungi.
– Dar de ce vorbesti numai cu “P”?
– Poftim?
– De ce vorbesti numai cu “P”?
– Pentruca pot pronunta pe P perfect perceptibil.
– Ei, asta e acum! Pun ramasag ca la intrebarile mele vei gresi.
– Primesc.
– Pe cat?
– Pun prinsoare pe patru poli!
– S-a facut. Spune-mi, ce-ti place sa mananci?
– Peste, pastravi, plachie, potirnici, prepar piftie piperata, parjoale, pastrama, papricas, papanas, porumbei, pui pane.
– Si ce vin bei?
– Pinot, pelin, porto.
– Si ce desert?
– Placinte, prajituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
– Dar inghetata obisnuiesti?
– Putin profiterol, parfait.
– Spune-mi, cum iti petreci timpul liber?
– Primavara prefer plimbarile pe potecile padurilor, prin parcuri.
– Dar vara?
– Pescuiesc.
– Te pomenesti ca poti sa-mi spui o poezie cu litera “P”?
– Pot.
– Asta nu o mai cred. Spune-o!
– POEZIA POETULUI PETRU POTOPEANU:
“Prin pustiuri, peste pietre,
Pasari, pilcuri pribegesc,
Parasindu-si puii proprii
Pe pamantul parintesc.
Prima pasare, pilotul,
Plescaia puternic pliscul,
Patina privind pamantul,
Pajistea, padurea, pliscul.”
– Bine! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei cand ai plecat?
– Paraschiva papusico, pentru pranz prepara putin patrunjel pe potirnichi. Pa!
– Vad ca am pierdut.
– Pardon, platesti patru poli pentru pierderea pariului.
– Platesc.
– Pune paralele pe portofel.
– Inca o intrebare.
– Poftim?
– Ce adresa ai matale?
– Prelungirea Popa Petre 4, parter, plecand prin Pingari, peste pod.