La ora de engleza, copiii au de scris o compunere despre petrecerea timpului lor liber. Alunita isi intreba colega de banca:
– Oare cum se spune in engleza la “shopping”?
VARA PE ULITA dupa G. Cosbuc
parodie BAC
Ne-aşteptam, la bac, să cadă
Vreun elev, acolo, doi,
Însă, ca după război,
Au picat elevi, grămadă…
Vai de noi!
Li s-a dus în lume vestea
Şi-am zvârlit spre ei săgeţi
Ascultaţi acum, de vreţi,
Cum s-a derulat povestea!
Să vedeţi…
Patru ani au dus-o bine,
Lenevind şi petrecând,
Fără să le dea prin gând
Că năvalnic vuiet vine
În curând.
Nici măcar în lună-o dată
Un caiet n-au răsfoit,
Şi-un liceu au absolvit,
Însă ziua mare, iată,
A sosit!
Dintr-un jeep, la bac, răsare
Un băiat al… ştim noi cui,
Arogant cum altul nu-i
Şi e plin de îngâmfare
Chipul lui.
Blugii peticiţi i-atârnă,
Cinci ca el încap în ei,
Dacă-l vezi, te-nchini la zei,
Că şi-a-nfipt în nara cârnă
Trei cercei
Uite-i buzunarul, frate,
Mare cât o zi de post
Şi croit c-un singur rost:
Au fiţuicile-adunate
Adăpost!
Îşi aruncă ochii, roată,
Prin lentile fumurii
Şi se-ndreaptă, să te ţii,
Către zgomotoasa gloată
De copii.
Cum se-apropiase bacu’,
Tatăl său, descurcăreţ,
Pregătise-un plan măreţ,
Ca examenul să-l ia cu
Orice preţ.
Profitând de-mprejurare,
Pe băiat îl doare-n cot,
Dar, la bac, surpriză mare:
Camere de spionare
Peste tot.
Inhibat din cale-afară
Şi mizând pe portofel,
Nu s-a descurcat defel,
Dar noi ştim c-au fost, în ţară,
Mulţi ca el.
De va şti să dea din coate,
Peste ani, nimic de spus,
La catedră fi-va pus,
La inspectorat sau, poate,
Chiar mai sus!
Că, la noi, acela care
Se târăşte-abia, abia,
Cu o pilă în dotare,
Poate să ajungă mare,
Doar să vrea.
Poţi preda la grădiniţă
Chiar de n-ai habar să scrii;
Te cruceşti când la „copii”
Pune-o bravă dăscăliţă
Doar un „i”.
Autori de perle crase
Din păcate, nu sunt rari,
Dezacorduri, faze tari
Se-ntâlnesc şi pe la case…
Mult mai mari.
Şcoala-i navă în furtună
Ce de-un timp a eşuat,
Echipaju-i speriat,
Şi-ar fi cazul să se pună…
Pe-nvăţat!
Parodie COSBUC
L’hiver sur la ulitza
Nu e cuşer, Dar e bine
Pentru Sarkozy, acum;
Taberele-s toate scrum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt ţigani şi balabuste,
Vin la Otopeni ţipând,
Şi se-mping şi sar râzând,
Şi se-mpiedică de fuste,
Vrând-nevrând.
Cei mai mari, acum, din sfadă,
Stau pe-ncăierare puşi,
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi stau grămadă
Lângă uşi.
Colo-n colţ, acum răsare
Un ţigan mai mărunţel,
Chinuindu-se să care
O sacoşă mult mai mare
Decât el.
Opt cercei cu dânsul are,
Cinci brăţări şi-un portofel,
De la nişte trecătoare,
Pe sub turnul ăla mare,
Zis Eiffel.
Altul, zău, cu dânsul, n-are
Nici bagaje, nici nimic,
Doar un lanţ, cu-o cruce mare,
Care saltă în mişcare
Pe buric.
Trei ţigănci cu burta mare
Şi cu rochii fistichii,
Nu au loc ca să coboare,
C-alăptează fiecare
Doi copii.
Un reporter vine-n grabă
Să le ia un interviu
Şi se-nvârte în pustiu
Până când răspunde-o babă,
Cam târziu.
Se-oţărăşte rău bătrâna
Către cel cu microfon,
Şi-l înjură francofon,
Fi’ncă nu mai e româna
De bonton.
Zice: -“Merde, cam mare graba,
N-am făcut nimica rău,
Uite-aici, îţi spune baba,
Ne băgară pe degeaba
La bulău.
Şi, degeaba ne-au dat banii
Că, mai şmecheri suntem noi.
Într-un an sau maxim doi,
Ne întoarcem, toţi ţiganii
Înapoi.
Nu e mare socoteală
Că acasă ne-aţi trimis,
Ne-adunăm la repezeală
Şi să vezi atunci ciordeală
La Paris “!
I: Unde se mai joaca alba-neagra, in afara de Romania?
R: La Casa Alba.
Indicii ca esti din ce in ce mai beat:
– te tii de iarba din parc, sa nu cazi,
– ai loc de parcare rezervat in fata carciumii,
– o maimuta te urmareste de fiecare data cand vrei sa ajungi acasa,
– explici cate ceva la diferite obiecte,
– cariera ta evolueaza dinspre parlament catre Cotroceni.
– De ce vrei sa devii medic?
– Este unica profesie prin care poti sa ceri unei femei sa se dezbrace, iar nota de plata sa o trimiti sotului.
Presedintele Obama sta la Casa Alba – asa ca ar trebui sa facem la Cotroceni, “casa neagra”.
Politistul opreste masina, o verifica si da amenda 20 de euro pentru ca nu functioneaza bine frana.
– Vezi ca a meritat!?, zice soferul catre nevasta-sa – cumnatu-meu voia sa imi ia 50 sa o repare…
Un emir isi aduna cele 120 de femei din harem si le spune:
– Dragele mele, sa nu va faceti reprosuri, nu este vina nici uneia dintre voi, insa voi pleca de acasa, m-am indragostit pana peste urechi de alt harem!…
Trei beţivi stăteau de vorbă la o masă:
– Când mă duc acasă îmi bat nevasta şi copiii!
Al doilea beţiv:
– Eu când mă duc acasă îmi bat tot cartierul!
Al treilea zice:
Eu când mă duc acasă bat pe la toate uşile!
Daca as fi pasare, as sti pe cine sa ma usurez din zbor!
Nu te casatori cu o femeie pentru bani. Gasesti un imprumut mai ieftin!
Omul de la birou rasfoi cu atentie hartiile din dosar, puse cateva intrebari de rutina si, la sfarsit, conchise:
– Tinere, actele sunt in regula. Indeplinesti conditiile de studii, de vechime in munca, recomandarile sunt bune, ma rog, ai adus tot ce trebuie. Dar, pentru a putea fi angajat in unitatea noastra, unitate cu un specific aparte, urmeaza sa sustii si un test de imaginatie. Proba obligatorie si…eliminatorie!
Tanarul se foi nelinistit in fotoliul din fata biroului. La un asemenea examen nu se asteptase.
– Ei?!…
– Pai, n-avu incotro tanarul, cu imaginatia nu stau prost. Dimpotriva. Dar, cand e vorba de un test… Unchiul meu chiar mi-a spus: “Fii atent cum procedezi! Daca te afli cumva in incurcatura, imi dai un telefon…”
– Serios?! Cine-i unchiul asta al dumitale?
– A, nu, ca m-a si avertizat: “Sa nu cumva sa te folosesti de numele meu. Nu vreau sa fiu amestecat in cine stie ce. Te duci, te prezinti ca orice cetatean, clar? Eu il cunosc pe omul acela (vorbea de dv.), in cateva randuri, in clipe grele, l-am si ajutat”. Va amintiti?
– Dac-as sti despre cine e vorba…
– A, nu, ca ajutorul a venit indirect. Era si greu sa ajungeti tocmai la el. Insa i-a telefonat un amic al dv., iar dumnealui a intervenit unde trebuia…Ca mi-a si zis, inainte de a porni incoace: ”Oamenii trebuie sa se intrajutoreze. Nu se stie cand ai nevoie de cineva, undeva…” Nu sunteti de aceeasi parere?
– Ba da…ba da…
– In ce priveste testul, continua cu prudenta tanarul, stiti, n-as vrea… Dv. ce ma sfatuiti? Poate ar trebui sa dau un telefon…Omul de la birou chibzui indelung:
– Nu, nu e cazul! hotari el, ferm. De ce sa deranjam? Problema dumitale e rezolvata, de fapt Maine te prezinti la lucru. Si sa fii foarte punctual!
– Va multumesc!
Peste cateva zile, tanarul fu chemat iarasi de omul de la birou:
– Ei, te simti bine la noi?
– Excelent!
– Apropo de unchiul dumitale, n-ai vrea sa…
– Va rog sa ma iertati – zambi tanarul, dar n-am nici un unchi. Omul de la birou ramase perplex:
– Vrei sa spui ca toata povestea aia a fost…
– Un test de imaginatie, asa cum mi-ati cerut…
O femeie s-a aventurat pe strazile orasului curand dupa ce si-a luat permisul de conducere.Pentru ca nu stia incotro s-o ia,s-a tinut dupa masina din fata.Aceasta a oprit..Neintelegand ce s-a intamplat,s-a pus pe claxonat.Soferul a strigat la ea:
− Doamna draga,unde vreti sa ajungeti? Sunteti in garajul meu..O femeie s-a aventurat pe strazile orasului curand dupa ce si-a luat permisul de conducere.Pentru ca nu stia incotro s-o ia,s-a tinut dupa masina din fata.Aceasta a oprit..Neintelegand ce s-a intamplat,s-a pus pe claxonat.Soferul a strigat la ea:
− Doamna draga,unde vreti sa ajungeti? Sunteti in garajul meu..
Copiii care vor oua Kinder au aceeasi psihologie cu barbatii care cumpara lenjerie de dama: ii intereseaza SURPRIZA.