Doi ardeleni in Gara de Nord:
-Mai Ghio, cat face tugu’ pan’ la Cluj?
-Pai cam ore, ma.
-Mult, ma. Si ce facem noi ore, ma?
-Pai stam de vorba, ce sa facem.
-Si ce vorbim ma, noi, ore?
-Pai, stiu eu? Spunem ghicitori.
Pleaca trenul:
-Mai Ghio, zi si tu o ghicitoare!
-Pai, …ce-i mic, negru si rau?
Gara Ploiesti:
-Mai Ghio, da’ are blana?
-Are, ma! Gara Brasov:
-Mai Ghio, da’ are patru picioare?
-Are, ma! Gara Sighisoara:
-Mai Ghio, da’ are zgarda?
-Are, ma!
Gara Teius:
-Mai Ghio, da’ latra?
-Latra, ma!
Gara Apahida:
-Mai Ghio, n-o fi canele?
-Ba canele e! Da’ tu esti cam prost. Ce ti-a trebuit atat sa ghicesti?
-Ba eu stiam de la Bucuresti, da’ daca-ti spuneam atunci ce mai discutam noi atata drum?

Ion şi Gheorghe la păşunat cu oile. După ce au mâncat stăteau pe iarbă să-şi facă siesta. La un moment dat Ion se ridică şi-i trage o bâtă în cap lui Gheorghe, după care acesta din urmă doarme vreo juma’ de oră. Când îşi revine Gheorghe îl întreabă pe Ion:
– Mă Ioane, tu oi dat în glumă sau în serios ?
– Apăi mă Gheo, io în serios am dat.
– Aşe mă, că să n-ai tu glume d-astea cu mine !

Doi ardeleni intr-un compartiment de tren. Unul din ei se uita lung la piciorul de lemn al celuilalt. Dupa o vreme il intreaba:
– Di fag îi?
– Noo, di stejar îi . .
– D’apăi no, îi binee
– Cum sa fie binee?!?
– Îi bine că nţamorţăşte!

Un ardelean intr-un magazin, vrea sa cumpere un termos. Vanzatoarea ii arata termosul:
– Uite bade, termosul asta e foarte bun: vara tine ceaiul rece, iar iarna il tine cald.
Ardeleanul se scarpina dupa ureche, nedumerit:
– Apai de, cucoana, daca zici mata ca-i bun, iaca l-oi lua. Da’, lamureste-ma si pe mine cu o chestie: de unde drac’ stie termosu’ asta cand ii vara si cand ii iarna?

Doi ardeleni se intalnesc dupa ce unuia dintre ei ii murise nevasta.
– Ti-a luat-o Dumnezeu pe lelea, bade Grigore!
– Mi-a luat-o. Lasa-l sa vada si el cu cine-am trait eu!

Doi ardeleni , Ion si Gheorghe.
Ioane, suntem noi prieteni de-o viata ?
Da !
Te-am refuzat eu vreodata ?
Nu !
Ei bine , am si eu o rugaminte la tine, promite-mi ca n-ai sa zici nu !
Bine, promit !
Ioane, imprumuta-mi 10000 de euro !
Ion se gandeste putin si raspunde : ba !

Apropo de bancul promovat de Julian, vă pot spune din proprie experienţă că puteţi spune liniştiţi bancuri ardelenilor sâmbăta, că nu-i nicio şansă să râda duminică la biserică.
În cel mai bun caz, o să râdă luni după ora 13.00.

Doi ardeleni la camp…
-Ioane! Vezi ca-ti f**e unu’ nevasta-n cucuruz…
-D-apai ce-i cucuruzu meu? Ca-i al CAP-ului…

Inaine de a pleca in armata,ardeleanul smulge toate florile din gradina.Motivul? “Lenuta!Nu cumva sa faca copii din flori!…”

In autobuz un ardelean si o domnisoara. Ardeleanul statea pe scaun si domnisoara langa el. Si dintr-o data ardeleanul incepe sa rada. Domisoara se simtea oarecum stanjenita si il intreaba:
-Dar ce-i domnule ce s-a intamplat? de ce radeti?
-NU NU NU domnisoara am avut un necaz si ca sa ma inveselesc imi spun bancuri in gand…
Dupa cateva secunde zbufneste asta intr-un ras de se prapadea, de data asta domnisoara nu mai rezista si spune:
-Domnule spuneti radeti de mine?
-NU NU NU stiti, eu imi spun bancuri in gand si stiti tocmai mi-am spus unul pe care nu-l stiam

În tramvai, Badea Gheorghe calcă o doamnă pe picior. Aceasta, indignată, zice:
– Animalule!
La care badea zice:
– Te pomeneşti că tu oi fi plantă…

Ion către Gheorghe:
-Mă, Gheorghe, mă!Nevastă-mea e un înger.
-Apăi, nici a mea nu e om.

Un oltean iese cu magarul la pascut.
Se intaleste cu un ardelean:
-Unde duci bai boul asta?
Olteanul
-Bai tu esti prost, nu vezi ca-i magar?
Ardeleanul
-Nu cu tine vorbeam.

La vama ajunge si badea Gheorghe cu caruta plina de butoaie.Vamesul il intreaba ce are in butoaie.Badea ii raspunde simplu:apa.
-Nu se poate, nu te cred,tu ascunzi ceva bade!
-Nu,pe cuvantul meu!zice badea.
-Am sa gust din fiecare butoi.Asa si facu’.Dupa degustare,vamesul isi da seama ca badea are intradevar apa in butoaie.
-Bade ai dreptate ,esti liber sa pleci,dar poti sa-mi spui de ce duci tu apa peste granita?
-Pai…la noi in sat e un obicei:dupa ce speli mortu’ sa duci apa cat mai departe.

Badea Gheorghe, negru de supărare, îsi ascutea săcurea în sopron.Hrîssst! Hrîssst! Apare badea Istvan:
– Apăi, no, sară bună, bade Gheorghe!
Gheorghe supărat nu răspunde, ascute mai departe săcurea.Hrîssst!Hrîssst!
– Bade Gheorghe spune ce s-o ‘ntîmplat că doar asară ne-om despărtît pretini la sticlă de pălincă?
Gheorghe nimic. Ascute mai departe săcurea.Hrîssst!Hrîsssst!
– Bade Gheorghe spune odată ce s-o ‘ntîmplat sî nu mă mai fierbe atîta?
– Mă, nu l-ot omorît voi pe Mihai Viteazul?
– Da, bade Gheorghe , da’asta o fost acu’patru , cinci sute de ani.
– Apăi să stiti voi c-ati belit p..a, mă!
– De ce, bade Gheorghe?
– Păi, eu azi dimineată am aflat!