— Domnule Ionescu, nu-mi însor băiatul acum, că prea e tânăr ; o fi mai târziu, să-i
mai vie minte.
— Rău faci, madam Popescu, când o să-i vină minte n-o să mai vrea el să se însoare.
( Din revista FURNICA , 1910)

— Bine, mă, dăduşi 5 lei la garderobă când taxa e doar un leu!!
— Da, dar ia uităte ce haină de blană mi-a dat.

( din revista ” FURNICA” , 1910)

— Mimi, ce s-a întâmplat? Nu mai aveţi nici o farfurie deşi la nuntă aţi primit zece seturi.
— Da, dar de atunci ne-am certat de trei ori.

— Soţul meu vra să divorţăm.
— Poate renunţa la tine?
— Asta-i bună ! S-a lăsat el şi de fumat.

— Domnişoară, mi-aţi spus că directorul e plecat, dar îi aud vocea în birou.
— Of, Doamne! Mereu uită câte ceva.

Ea:
— Orice i-ai spune bărbatului, pe o ureche îi intră şi pe cealtă îi iese.
El:
–Aşa o fi,însă, femeilor toate vorbele le intră pe ambele urechi şi le ies pe gură.

Soţia către soţ:
— Plec pentru cinci minute până la prietena mea. Ai grijă să învârţi cu lingura, în cratiţa de pe aragaz, la fiecare jumătate de oră.

— Cum s-a terminat procesul tău de divorţ?
— Aşa ca de obicei. Soţia a luat maşina şi copii, socrii casa şi avocatii ce-a mai rămas.

–Am auzit că un mistreţ l-ar fi atacat pe învăţătorul nostru.
–Dar cum de a ştiut mistreţul care-i învăţătorul nostru?

Un redactor îşi povesteşte debutul.
— A fost foarte greu. Scriam mult, dar în prima lună am vândut doar trei articole.
— Patru articole într-o lună, se miră colaboratorii, nu.i chiar aşa de rău.
— Da, dar cele patru articole au fost: ceasul, paltonul,stiloul şi pantofii.

Matematică.Adunarea şi scăderea numerelor negative.
— Dacă într-o încăpere sunt trei persoane şi ies afară cinci, trebuie neapărat să intre
două ca să fie camera goală.

Meşterul îi zice ucenicului:
— Şi, te rog, nu mai fluera în timp ce munceşti.
— Dar, meştere, nu muncesc, doar fluier!

— Mă puiîntr-o situaţie dificilă. Pe ea nu o cunosc, deci nu pot să te felicit pentru alegere. Pe tine te cunosc, prin urmare n-o pot felicita pe viitoarea ta soţie.

Culcat în pat, cu febră mare, soţul se plânge soţiei:
— Nu ştiu ce am, dragă, îmi clănţănesc dinţii ca nişte castagnete.
— Nu cred că e ceva grav.Probabil ai gripă spniolă.

Două maşini merg una după alta într-o ceaţă deasă. Şi merg, şi merg….
La un moment dat maşina din faţă se oprşte şi nu dă semne că ar mai continua drumul.
— Ce faci nene?– întreabă şoferul maşinii din spate. Ai vreun motiv să staţionezi atât?
— Bineîţeles că am. Dar dumneata ce cauţi la mine în garaj?