Iiiuuu-iiiuuu! Tttuuu-tttuuu! Parcă şuieră locomotiva bunicilor, în buzunarele noastre. Goale, la fel ca sufletele nudiştilor politici care ne conduc! Nesimţirea a ajuns mai mare decât turla oricărei biserici. Se sponsorizează lipsa de bun-simţ unde nici nu gândeşti. De la instituţii complexe, la oamenii simpli. De la şefi, la slugi şi de la scatofagi politici, la coprofagi economici. Trăim sub nostalgia trecutului, cu gândul că „dacă şi în cer e ca şi pe pământ”, am pus-o! Astăzi, nu e grea umbra cuiva anume, ci persoana în ansamblul ei! Întunecimea iese la lumină de douăzeci de ani încoace, ca un tren peltic din tunelul promisiunilor deşarte!

Un bou ca toţi boii, ajuns la putere,
Promise-n campanii şi lapte şi miere,
Dar astăzi banditul, ne minte de stinge,
Iar pentru avere, el pupă şi linge.

Un inginer zootehnist german face o vizită la un fost coleg de facultate scoţian să-i vadă ferma de vaci. Toate vacile erau impecabile, grase, frumoase, dar la un moment dat vede una cu un picior de lemn. Contrariat, germanul întreabă:
– Dar cu vaca asta ce este?
La care scoţianul răspunde:
– Vrei să tai o vacă întreagă pentru o supă?

Investim în autodistrugerea naţională, ca şi cum am sponsoriza cu veniturile de la buget, turnarea unei autostrăzi cu 12 de benzi-desenate pe fiecare sens, în albia Dunării! Şi „peste-ea-în-lungul-ei” am veni în zig-zag cu o infrastructură feroviară pentru celebrele vagoane-pentru-vite-umane. În care să circule limacşii-decrepiţi cărora patria română le-a subvenţionat cochilia!
Probabil că avem perseverenţa gândirii melcului! De când am devenit iarăşi, nişte biete trenuri monosilabice cu tampoane verbale pentru prostovani!!!…

Slugărnicia la noi n-are orizont! E nemărginită! Să pui un bou să conducă trenuri şi maşini când el mână vapoare pe uliţele mărilor şi oceanelor, „ecacum” îl pui pe un alt bou: delta-moto-avionistul Berceanu, zis „Buriceanu” – „Bercovici”, după ramuri şi rămurele! – să construiască autostrăzi cu lopata lui Stahanov într-o mână şi cu Non-legea Anti-Constituţională a Profiturilor-pentru-care-nu-dai-Socoteală, în cealaltă!

Un bou ca toti boii, putin la simţire,
In zilele noastre de soarta-ajutat,
Şi decit toti fraţii mai cu osebire,
Dobindi-n cireada un post insemnat.

—Un bou in post mare? —- Drept, cam ciudat vine,
Dar asta se-ntimpla in orcare loc:
Decit multa minte, ştiu ca e mai bine
Sa ai totdauna un dram de noroc.