Ce spune un manelist prietenei sale?
Esti frumoasa ca o stele, tu mi-ai rupt inima-n doi, toate sufletele mele bate ptr. tu si noi.

Pe stradã , o ţigancã strigã in gura mare :
-Graines de citrouilles sales , garcons !
– Strigã , fa Pirando ,, sãmânţã da bostan cu sare ,, cã n-a stat toţi la Paris ca tine!

Ma acosteaza azi o blonda pe strada si-mi zice:
– Haoleu, frumosule, n-ai sa-mi dai si mie 5 lei, manca-ti-as ochii tai de boier?!
– Fugi de-aici, ii spun…si nu mai umbla cu cioara vopsita!

“Cine nu doarme noaptea, ori se distreaza ori e indragostit”
– Numai eu sunt nevoit sa lucrez, manca-ti-as!

Ţiganul cu ţiganca la tribunal.
– De ce ţi-ai bătut nevasta? întreabă judecătorul.
– Păi, dom’ judecător, Piranda mea e rea de gură. De fiecare dată când mă enerva, îi dădeam una peste bot.
– Şi eu mă cert cu nevastă-mea, zice judecătorul, dar nu o bat peste gură. Cel mult îi dau câte o palmă la cur.
– Dom’ judecător, zice ţiganul, a mea e rea de gură nu de cur!

O ţigancă merge la un cabinet ginecologic. Medicul plecat… găseşte doar asistenta.
– Buna zâua! Gâcitorul în cur, este?
– Cine?
– Doftorul p*zdar!
– Domnul doctor este ieşit, dar revine…
– Na, păi eu nu mai stau s-aştept, că-s grăbită. Dar când vine să-i spui că l-a căutat o doamnă!

Doi ţigani revin la domiciliu cu un sac plin de bancnote după ce au jefuit o bancă.
– Gogule, hai să numărăm banii!
– Las-o baltă, Rupi, oricum aflăm suma de la ştiri…

La Congresul International al țiganilor ia cuvântul regele țiganilor de pretutindeni din Cosmos :
-Țigani din toate țările , uniți-vă ! Nemții de la Volkswagen sunt mai mari hoți ca noi ! Ne-au depășit ! E o rușine pentru specia noastră ……

Doi tzigani stateau de vorba pe o banca in fatza casei, la un moment dat unu dintre ei intreba:
T1) – Hauzi MO, noi pana acuma ne numeam tzigani nu ?
T2) – Da MO, shi…?
T1) – Pai daca ne numeam tzigani shi tot ce faceam noi se numea tziganie, acuma ca ne numim Romi cum se numeshte tot ce facem noi ?
T2) – ROMANIE !!! :))

Comunitatea rroma oripilata de gestul unui tanar rrom.Acesta a decis sa se apuce de munca.

La şcoală, la ţară, profesoara întreabă elevii:
– Copii, când e cel mai potrivit moment pentru culesul fructelor?
Micul copil de ţigan răspunde:
– Când e legat câinele!

Ţiganii între ei:
– Cumetre, vino să-mi vezi copilul nou născut!
– E drăgălaş, dar nu-i puţin cam mic?
– Mic? Păi cît de mare ai vrea să fie după două săptămîni de căsnicie?

La 1-0 pt. Steaua m-am îmbrăţişat cu cel de lângă mine … un ţigan.
Amandoi ne-am bucurat, eu pt. gol, el pt. portmoneul meu.

Ţ – ţiganul
P- preotul

Ţiganul merge la spovedit, la Biserică. Intră în altar, preotul încă vorbea cu un enoriaş, astfel că se hotărăşte să aştepte la distanţă de aceştia. Totuşi, aude ce se vorbeşte, iar cel care e la spovedit îi este cunoscut.
E – enoriaşul de la spovedanie.

P: Fiule, mărturiseşte-ţi păcatele.
E: Părinte, nu ştiu ce să spun.
P: Ai furat?
E: Nu, părinte.
Ţ(intervine gălăgios): Minte, mâncaţ-aş! Zi mă, Gheorghe, cum mergeam noi amândoi la ciordit cucuruz de pe câmp!
P: Fiule, nu-i frumos să tragi cu urechea! Ceea ce se spune aici rămâne între credincios şi Dumnezeu. Ieşi te rog din altar.
Ţ: Bine, mâncaţ-aş găinile, dacă deranjez mă mut mai încolo.
Spovedania continuă.
P: Ai ucis?
E: Nu, părinte.
Ţ: Părinte, numai o întrebare, trăiţi-ar. Prin ucis la ce anume te referi, mâncaţ-aş?!
P: Iar te bagi, măi omule?! Ţi-am spus să ieşi din altar!
Ţ: Apoi scuzaţi, mâncaţ-aş. Voiam numa’ să ştiu, că dacă prin ucis se referă şi la tăiatu’ porcilor, apoi ăsta-i hăl mai mare criminal.
P: Cum aşa, ţigane?
Ţ: Apoi îi măcelarul satului.
P: Depinde. Gheorghe, au suferit porcii?
E: Păi de unde să ştiu eu, că nu i-am întrebat!
P: Măi, cum i-ai tăiat?
E: Cu cuţitu’, dară cum altfel!
P: Nu e bine, Gheorghe! E păcat să faci animalele să sufere. Trebuia să îl sacrifici cu şocuri electrice, cum prevede Uniunea Europeană!
E: Apoi dacă îi dau şocuri electrice se prăjeşte carnea!
P: Cum adică, Gheorghe?
E: Apoi fur curent de la stâlpul de înaltă tensiune!
P: E rău, Gheorghe! Te aşteaptă un canon greu.
E: Apoi să nu fie foarte greu că fac hernie!
P: N-ai grijă. Nu faci hernie de la canonul ăsta. Poate o să te doară un pic genunchii, că tot veni vorba.
E: Apoi nu poţi să îmi dai ceva mai uşor?! Cum vrei să mai muncesc eu pământul dacă mă dor genunchii?!
Ţ: Haoleo, ce muncit, mă Gheorghe?! Că singura muncă pe care o faci tu pe câmp e să ciordeşti roşiile lui Nea Pandele, halea de se fac mari şi zemoase.
E: Taci, mă! De parcă tu nu ciordeşti de la nea Pandele! Şi de fasolea aia din grădina părintelui Trandafir de ce nu zici nimic?! Cine ia de acolo? Nu tu?!
P: Din grădina… din grădina MEA?! Blasfemiatorilor! Păcătoşilor! Ieşiţi din Biserică! Ptui! Piei Satană de aici! (Îi dă un şut în dos ţiganului). Piei Iudă! (Îi dă un şut şi enoriaşului Gheorghe în acelaşi loc).

Am descoperit ca vecinul meu de apartament sufera de boala pielii sensibile.
El are pielea maronie si ori de cate ori ii aduc aminte despre asta, devine irascibil.