Ca-n oricare zi a săptămânii, a plecat Bulă la serviciu, aşa…fără tragere de inimă. Pe drum şi-a adus aminte că uitase cheile de la birou în haina ce-o purtase cu o zi înainte. Făcu repede stânga-mprejur şi se întoarse într-un suflet acasă.
Când intră în dormitor îl văzu singur pe Bulişor, uitându-se la tv.
– Unde-i mă-ta mă?
– A zis că merge să ducă gunoiul, răspunse fiu-său.
– Gunoiul pe dracu, iar s-a dus la Popescu de la patru. Adă puşca. Unde are patul Popescu. A tras Bulă un glonţ în tavan, după care îi zise lui fiu-său:
– Du-te sus şi ad-o pe mă-ta moartă-vie cum o fi.
După cinci minute s-a întors Bulică cu o faţă dezamăgită:
– Ei tată, n-ai făcut mare brânză: i-ai rupt lui mama doi dinţi din faţă şi puţa lu Popescu.