Iţic şi Ştrul îşi povestesc visele:
– Se făcea că mi-a venit poftă de borş – zice Iţic. Am pus carnea la fiert şi fuga în piaţă după mărar, dar de unde? În piaţă nici un fir de mărar. Atunci am luat avionul şi am plecat în Canada după mărar.
– Fleacuri, zice Ştrul. Să vezi ce vis am avut eu! Se făcea că dormeam şi aud un ciocănit în uşă. Deschid şi cine crezi că-mi cade de gît? Claudia Cardinale! Claudita, auzi? A fost o nebunie. La despărţire, mi-a declarat cu mîna pe inimă că este cea mai fericită femeie din lume. Dar abia a plecat şi aud alt ciocănit în uşă. Cînd deschid, să cad jos nu alta. Cine crezi că era? Vechea mea pasiune, Sofia Loren! Sofica, auzi? Deşi eram epuizat, dragostea mi-a turnat noi puteri în vine şi m-am purtat ca un performer, am iubit-o cu patimă dureroasă pe Sofica. După ce a plecat, am încuiat uşa şi se făcea că m-am culcat din nou cu gîndul să nu mai dau drumul la nimeni. Dar bătăile în uşă s-au înteţit din nou. Mi-am zis hotărît că nu mai primesc pe nimeni şi aşa am făcut. Cine crezi că era nenorocoasa? Brigitte Bardot! Dar spusesem nu şi “nu” a fost! A insistat ea cu vorbe frumoase, cu gesturi incitante, dar eu am fost incoruptibil şi am dat-o afară.
– Dobitocule, se supără Iţic, de ce n-ai adus-o la mine?
– Păi, de unde să te iau, dragul meu, nu erai plecat în Canada după mărar?