Cu cateva zile inainte de 8 martie 1908, in New York, angajatele dintr-o fabrica de textile au facut greva pentru a protesta fata de conditiile grele in care erau constranse sa lucreze: salarii mici si program prelungit de munca. Printre aceste femei, multe erau emigrante, care munceau cot la cot cu barbatii, pentru a supravietui.
Greva a durat cateva zile, pana cand, pe 8 martie, proprietarul fabricii a blocat portile cladirii, pentru a impiedica muncitoarele sa plece. Fabrica a luat foc si 129 de femei ramase inauntru au murit, arse de vii.
Se zvoneste ca aceasta poveste este o istorie falsa, care a fost elaborata de catre propaganda comunista, in timpul Razboiului Rece. Incendiul din fabrica Triangle Shirtwaist din New York a fost insa o adevarata tragedie, facand victime atat barbati cat si femei.
Nefericita intamplare a demarat in anii urmatori o serie de sarbatori, avand ca scop amintirea acelor evenimente dezastruoase.
Prima persoana care a propus sa fie comemorata data de 8 martie a fost Rosa Luxemburg, o militanta revolutionara.
In 1911, la Copenhaga, in timpul Conferintei Internationale a Femeii Socialiste, o activista germana, Clara Zetkin, propune ca data de 8 martie sa fie Ziua Internationala a Femeii.
In Rusia, pe 23 februarie 1917 (8 martie, dupa calendarul iulian) femeile au demonstrat impotriva regimului pentru pierderea in razboi a doua milioane de soldati. Protestele au continuat timp de cateva zile, pana cand tarul a fost fortat sa abdice, iar Guvernul a trebuit sa acorde drepturi de vot femeilor.
Clara Zetkin, de fapt era Clara Eissner, iar familia Zetkin a preluato de la amantul său Iosip Zetkin, iar acum după 102 ani noi celebrăm pe 8 martie ziua internatională a femeiei, deoarece un prieten de lui Lenin (Iosip Zetkin) nu avea bani în 1911 să-i cumpere amantei sale un buchet de flori.