Urmatoarea intrebare a fost pusa la un examen de fizica la Universitatea din Copenhaga:
“Cum puteti determina inaltimea unui zgarie-nor daca aveti la indemana un barometru.”
Un student a raspuns: “Legam o sfoara lunga de capatul barometrului, il coboram pana atinge pamantul si daca suntem pe acoperis obtinem lungimea inaltimea cladirii ca fiind lungimea sforii plus lungimea barometrului.”
Acest raspuns original l-a determinat pe examinator sa-l pice pe student la examen. Studentul a facut contestatie intrucat a considerat ca fusese nedreptatit, iar raspunsul sau era corect.
Universitatea a decis sa numeasca un professor examinator independent pentru a decide in acest caz.
La studiul contestatiei, profesorul independent a tras concluzia ca raspunsul a fost intr-adevar corect, dar nu arata in nici un fel cunostintele de fizica dobandite de student. A decis sa cheme studentul si sa-i ofere sase minute in care acesta sa prezinte un raspuns verbal care sa dovedeasca macar cateva cunostiinte minime de fizica.
Timp de cinci minute, studentul a pastrat tacerea. Profesorul independent i-a reamintit ca timpul trece. Atunci, studentul a raspuns ca are mai multe rasunsuri relevante asupra subiectului, dar nu se poate hotara pe care sa-l foloseasca.
Fiind din nou avertizat sa se grabeasca, studentul a replicat ca „poti lua barometrul, sa-l arunci de pe cladire. Prin masurarea timpului in care barometrul cade la pamant se poate masura inaltimea cladirii. Astfel, inaltimea cladirii este data de formula fizica L = (a*t^2)/2.”
Studentul a adaugat „Dar eu nu recomand aceasta metoda, ar fi un ghinion pentru barometru. O alta alternativa ar fi in cazul in care avem soarele pe cer. Astfel, daca vom masura umbra cladirii si vom masura si marimea umbrei barometrului, impreuna cu dimensiunea barometrului vom putea detremina rapid inaltimea cladirii. Practic, vom avea o problema simpla de proportionalitate geometrica. Pe hartie veti gasi formula ce trebuie aplicata.
Dar, daca vrem sa apelam la metode mai stiintifice vom putea lega o bucata de sfoara de barometru, pe care il vom balansa asemenea unui pendul. Prima data la nivelul solului, apoi la inaltimea acoperisului. Inaltimea, va fi data de diferenta dintre gravitatia masurata la nivelul solului si cea de pe acoperis. Totusi, am detereminat ca trebuie sa facem calcule extrem de complicate pentru a afla inaltimea. Oricum, vi le-am atasat si pe acestea.
Sau, domnule, o alta metoda, ce implica mai putine calcule ar fi urmatoarea. Daca aceasta cladire are o scara exterioara si putem urca pe ea vom masura in felul urmator. Vom pune barometrul la baza, vom trasa inaltimea pe zidul cladirii, vom pune barometrul de la acel semn si vom continua operatia pana cand vom ajunge in varf. Astfel, vom putea calcula inaltimea cladirii ca un multiplu al lungimii barometrului.
Totusi, eu sunt convins ca dumneavoastra asteptati de la mine raspunsul extrem de tipic si plictisitor. Bineinteles ca putem folosi barometrul pentru a stabili diferenta de presiune de la nivelul solului fata de cea de la nivelul acoperisului. Se poate transforma astfel, cu ajutorul unei formule diferenta in milibari in metri pentru a se stabili inaltimea cladirii.
Totusi, eu consider ca cea mai buna metoda de a afla inaltimea cladirii este de a vorbi cu portarul si sa-i spunem ca ii oferim cadou un barometru dragut daca ne spune care este inaltimea cladirii.”
Studentul era Niels Bohr, singurul danez care a castigat premiul Nobel pentru Fizica.