Nunta Ebei

E lung pământul milenar
Dar ca Băsescu de măgar
Alt om pe lumea asta nu-i
Şi are-o fată, fata lui
Un fel de proasta satului
Pusă-n chenar

Şi de n-a fost peţită des
E lucru tare cu-nţeles
Au ocolit-o cei golani
Chiar dacă ea avea şi bani
Şi un mandat de patru ani
La Bruxelles

Şi uite aşa s-a întâmplat
Că s-a găsit şi-un îngălat
Ce-a zis că supărare nu-i
Să facă şi el ceva pui
Cu acea proastă-a satului
La el în pat.

De ea o lume a ştiut
Câte succesuri a avut
În umbra tatălui măgar
Ştiut de dincol-de hotar
C-ar fi un hoţ de marinar
Ce flota şi-a vândut.

Şi sfoară-n lume apoi s-a dat
Spre cei ce au mâncat rahat
În slujba celui sictirit
De un popor întreg lihnit
Să vină cu un plic bucşit
La nuntă, la-mpărat

Şi-n vremea când s-au cununat
S-a pus poporul adunat
Să-i huiduie precum la noi
Să dea într-înşii cu noroi
Că s-au purtat ca nişte boi
Cu cei ce i-au votat.

Ce se întâmplă mai departe
Vă spun, de acum până la moarte
Dorinţa noastră e destulă
Ca la Jilava de-o celulă
Împăratul şi-a lui sculă
Să aibă parte.