LA POŞTĂ

Un domn către impiegat. – Mă rog, n-a venit vreo scrisoare pentru mine?
Impiegatul. – Nu… Dar de unde era să vie?
Domnul. – Ştiu eu? De la cineva.
Impiegatul. – Nu.
Domnul. – Bine (pleacă).
Impiegatul (scoţând capul pe ferestruică). – Mă rog…
Domnul (întorcându-se). – Poftim…
Impiegatul. – Dar…cum vă cheamă pe d-voastră?
Domnul. – Ion Popescu.
Impiegatul. – Îmi pare bine… Fiţi sigur că vă vom anunţa îndată ce va sosi ceva.
Domnul. – Mersi.
Impiegatul. – Pentru puţin (îşi retrage capul).
Domnul. – Îndatorat. Vă salut (pleacă).
Impiegatul (scoţând iar capul). – Mă rog…
Domnul (întorcându-se). – Poftim…
Impiegatul. – Dar…, unde şedeţi d-voastră?
Domnul. – La mătuşă-mea.
Impiegatul. – Mersi… (îşi retrage capul).
Domnul. – Pentru puţin. Salutare.

(Calendarul Moftului Român, 1902)- Moftul român a fost o revistă umoristică înfiinţată de Ion Luca Caragiale în ianuarie 1893, după ce acesta se retrăsese din ziaristică de la sfârşitul anului 1889. Publicaţia era subintitulată ironic „Revista spiritistă naţională, organ pentru răspândirea ştiinţelor oculte în Dacia Traiană”. În ea au fost publicate unele dintre cele mai valoroase schiţe caragialiene. Începând cu numărul 11 a devenit ilustrată, publicând şi caricaturi. Revista a apărut, cu unele întreruperi, până în anul 1902.