Prin Spitale sunt cunoscute cazurile de bolnavi și mai ales bolnave cu tot soiul de nevroze, dar care se cred cu boli grave. La femei e mai frecvent, la bărbați însă e mai grav, te doare mintea să vezi ce pot debita. La unii dintre ei cauza e și scăderea “bărbăției” la o anumită vârstă. În primul meu an pe secție am observat pe la vizitele mari pe saloane că medicii mai vechi, când prezentau profului cazuri de genul ăsta, se exprimau cam în felul următor:
-Aici este XY, în vârstă de 45 de ani, acuză cefalee difuză, vertij nesistematizat, tulburări de somn … Examenul obiectiv este normal, tomografia la fel etc.
-Mda… cred că are nevoie de ceva ARP-uri (pronunțat arepeuri, și cu un ton foarte serios, la care toți medicii bătrâni dădeau din cap, aprobator).
-Da, un ARP ar rezolva problema – mai spunea altul.

Ăștia mai tineri ne uitam unul la altul, căutam prin cărți, agende, să ne luminăm ce mama naibii o fi însemnând prescurtarea aia, de la ce medicament sau tratament provine. Efectiv mi-era jenă să întreb, să nu par idiot că nu știu ceva atât de elementar. Mai trec vreo câteva luni, începem și noi să prezentăm cazurile în timpul vizitei, că deh, mai știam și noi câte ceva. Acum imaginați-vă o rezidentă de anul 1, colega mea, figură foarte serioasă, genul de tocilară… prezintă primii 3 bolnavi din salon cu o viteză de 10 silabe pe secundă, al 4-lea era unul de-ăsta cam nevrotic. Spune fata ca la carte pe nerăsuflate toată Foaia de Observație pe de rost, toată lumea mulțumită, când… ce idee are ea, ca să impresioneze toți specialiștii și primarii cu profesorii în frunte, ia să se prefacă și ea că știe cum e cu tratamentul enigmatic. Așa că finalul prezentării ei sună cam așa: Pacientul se află în prezent pe un tratament cu antiinflamatoare nesteroidiene, anxiolitice… și ne-am gândit să asociem și un ARP (arepe). La care izbucnește un râs greu de descris … cauza lui am aflat-o toți bobocii după vizită. ARP însemna de fapt aparat de ridicat poola.