Jurnalul unui prefect maghiar ajuns la olteni:
Ziua 1: Cred ca azi fost zi liber la ei. Nu venit niciuna din angajat.
Plimbat prin biroul meu lung si lat. Deschis fiset acte oficial dar plin
de o bautur tulbure.
Oare unde tinut la ei dosare?
Ziua 2: Nu fost ieri zi liber. Verificat in calendar, fost miercur. Poate nu
lucreaza miercur la ei! Dar nici azi nu venit!?!
Am vrut dau telefon, dar nu am gasit agenda…. Toate sertarele plin cu
acel bautur tulbur …
Ziua 10: Azi fost un secretara care zis ceva care nu inteles la mine si
plecat nervos!
Oi, oi! Gustat o pahar din acel bautur tulbur gasit in seif … Putin acrisor…
Ziua 20: Aici nimeni nu vorbesc ungureste. Toti nervos ca nu pricepe la ei.
Oare e politic corect sa invat eu romanesc?
Hm…., bauturul acela tulbur nu e chiar rea.
Ziua 30: Descoperit intamplare un caset cu muzica folcloric si prinde bine
sa invat romaneste.
Azi putut spune unei director apa-canal-investitii europene:
“Dunare daca n-aveam / Jiul Dunare-l faceam la noi!”
Simpatica baiat. Am baut cu el, putin, din acel bautur tulbur exceptional…
Ziua 100: La ce dreacu sa muncesti in fiecare zi? M-am dat lovit si am
drojdit niste zaibar cu nea Stelica, subprefectul.
Ziua 200: Fatal, treaba merge bine, unsa. Fura toti in prefectura. Puseram
un CD cu Maria Dragomiroiu si ne facuram muci.
L-am trimis pe Stelica la Segarcea, dupa doua vedre de molan, sa nu
ramanem pe uscat.
Ziua 300: Nenica, astia din UDMR chiar ma enerveaza. Ma sunara de la
partid, sa ma intrebe cum stau cu nu-s-ce investitie. O sa-l sun pe Stelica, cand
s-o-ntoarce cu cisterna de la Panciu.
Ziua 350: Mimisor, secretara zice ca ma tot cautara unii din UDMR. Am
pus-o sa le zica ca sunt intr-o sedinta.
Sanchi, batuse Craiova acasa si ne facuram pulbere. Ce treaba au ungurii
cu Mehedintiul ?
Juvete Attila