Era o vreme cand prin padure bantuia o saracie lucie. Nu se gasea aproape nimic de mancare. Intr-o buna zi un iepusar anemic si infometat se plimba visand la morcovi si varza, salate si delicatese. Cand, dintr-o data, ce-i vazura ochii? In mijlocul drumului zacea un cos cu oua.
Iepurasul se freca la ochi, se ciupi de urechi sa se trezeasca si vazand ca nu are halucinatii se apropie, pipai si exclama:
− Este!
Dupa ce isi reveni din socul suferit iepurasul incepu sa numere oula…Erau 50. Incepu sa-si faca planuri cum sa le gateasca mai bine si ajunse la concluzia ca solutia optima este omleta. Plin de bucurie se indrepta spre casa cand il fulgera un gand: bine, dar el era un iepuras mic si in tigaia lui nu ar incapea o omleta de 50 de oua. Apoi, iepurasul isi aminti de prietenul sau ursul care, fiind asa de mare trebuia sa aiba si o tigaie pe masura in care el, iepurasul si-ar fi putut face omleta dorita.
Asa ca iepurasul pleca la urs sa-i ceara tigaia. Pe drum incepu sa se gandeasca: ” Ursul ma va intreba la ce-mi trebuie o tigaie asa de mare. Hmm …Daca imi zice sa ii dau 10 oua?” . Iepurasul se gandi ca ii mai raman 40, ar fi fost destule pt el.
Mai merse ce mai merse cand un alt gand ii trece prin cap : ” Bine dar daca imi cere 20? Ehh, oricum si 30 de oua mi-ar ajunge sa ma satur!”
Dar peste putin timp se opri din nou :” Dar daca imi cere 30 de oua? Imi raman 20…ma satur si cu atatea.”
Si apoi iar se opri:” Bine dar daca imi cere 40 de oua…? dar daca mi le cere pe toate si nu mai raman cu nimic?”
Intre timp, iepurasul ajunge la casa ursului. Suna furios la usa si cand ursul, nedumerit, ii deschide usa, iepurasul tipa la el:
− Auzi, ursule, du-te dracului cu tigaia ta cu tot.