Un inspector, de la Fisc,
Cu amenzile pe rol,
Vine la o sinagogă
Ca să facă, un control!
Uitându-se el prin acte,
Conturile cercetează,
Face totul, ca la carte,
Şi aşa concluzionează:
– Domnule rabin, aici,
Veniturile prezentate
Rezultă, extrem de mici.
Bune, nu-s, nici pe departe!
De impozit, nu mai zic
Încasări, dacă citiţi
Stau şi mă întreb, un pic
Cum puteţi, ca să trăiţi?
– Domnule inspector, noi
Slavă domnului, îi dăm!
Ne mulţumim cu puţin
Şi-apoi, totul reciclăm.
Totul, chiar la lumânări
Strângem orice picătură
Ca apoi din încasări
S-avem ce băga în gură.
Fabrica de lumânări
Le strânge, şi-atunci când are,
Ne trimite la o lună
Şi nouă o lumânare.
– Bine! dar de la prescuri
S-ar putea, ca să aveţi
Şi ceva fărâmituri!?
– Pe ele, primim pesmeţi.
– Bine, bine, înţeleg!
(Zise inspectorul, flecar)
Dar pielea de la prepuţ
Asta, o reciclaţi măcar?
– Da! Le strângem şi la Fisc
Le trimitem într-un bol
Iar ei, trimit câte-un p**ică
Să ne facă un control!