Ajunge un chinez în Chișinău, cu niște afaceri. Nu cunoaște nici un cuvânt în română, dar îi era foame cumplit. Intră el într-o cantină cu gândul că, cineva o să comande ceva de mâncare, iar el auzind denumirea o să comande la fel. Așteaptă el un pic, intră un student și comandă un ceai. Chinezul se apropie și el: – Țeai. Ia el ceaiul, dar simte că foamea nu a trecut deloc. Mai așteaptă un pic, iar intră un student situația se repetă.. Ceai … Țeai… Se hotărăște să mai aștepte. Vede că intră un domn mai în vârstă, se gândește chinezul că acesta o să mănânce și se apropie să audă mai bine comanda. Comandă omul macaroane cu brânză, și imediat și chinezul:
– Mațațoane ciu blință.
– Ce?
– Mațațoane ciu blință.
– Ceeeee?????
– Țiai.