Un țigan era slugă la un popă. Moare mama preotului, iar la înmormântare vin toate neamurile și preoții din satele vecine. Pentru masa de pomană, taie popa un porc mare, taie un vițel, că avea de unde, doar era popă. Toți sunt puși la masă în camera mare, numai pe țigan îl pune într-o cămăruță și nu i se dă nimic. După un timp țiganul îl cheamă pe popă și-l întreabă:
-Părinte, eu de ce nu primesc nimic?
-Stai liniștit dragul meu, îi răspunde preotul, că o să primești ce ia plăcut mamei cel mai mult în viață.
-Ce?
-Mămăligă cu lapte.
După un timp moare și mama țiganului. Țiganul fiind mai sărac, taie și el purcelușul ce-l avea în curte și la masă vin toți țiganii, cu pirandele lor și cu puradeii. Îl invită la masă si pe popă, dar îi spune:
-Părinte nu se cade să stai la masă cu toți țiganii, o să te pun separat.
Toți țiganii mâncau, numai popa nu primea nimic. După un timp popa îl întreabă:
-Mie nu-mi aduce de mâncare nimic?
-Stai liniștit părinte că o să-ți aduc ce ia plăcut mamei cel mai mult în viață?
-Ce?
-Pula părinte.