Două schelete se întîlnesc în cimitir şi încep să converseze despre intrarea lor în nefiinţă: unul de frig şi celălalt de rîs. Cel cu rîsul:
– Am fost la amantă şi cînd era lumea mai dragă a venit bărbatu-său, iar nevasta i-a pus coşul de gunoi în braţe ca să-l ducă. Între timp, eu am plecat. Cînd am ajuns acasă, bat la uşă, iese nevasta şi-mi dă coşul de gunoi să-l duc.
Ştiam ce se întîmplase dincolo. Am dat buzna în casă şi am început să caut şi nimic… Am început să rîd şi… am murit.
Cel cu frigul:
– Bă, dacă te uitai bine în frigider, nu murea nici unul dintre noi. Pentru că eu eram in frigider…