Nu e banc , si sper sa nu supar pe nimeni cu postarea asta ,dar avand in vedere ca astazi e Ziua Copilului , si cum in fiecare din noi este si va fi intotdeauna un copil vreau sa va arat cateva versuri ce fac parte dintr-o melodie in care eu si sunt sigur ca nu doar eu , ci majoritatea persoanelor din generatie anilor 90 ‘ ne regasim …

” M-am jucat asfalt si piatra fara teren de joaca ,
Cu moaca zgariata de crengi ,povesti si soarta
Plovere de mohair , colti falsi de vampir dulceata de trandafir , clasa a intaia ,eram copil
Ochi de bruma , aceiasi papuci de guma , spirit rebel si tanar c-un colt de paine in mana.
Eram fan Jackie Chan , visam pe maidan cu Radu Tudoran , pe geam spre seri de calm.
Mi-e dor de flori de castan , mi-e dor de scoala de lapte cu scortisoara , de fluturi in cerneala , baietii de la scara
Dar vrei , nu vrei cresti si uiti de robotei , de ponei de Pupaza din Tei , de soldatei
Si ajungi adult , mut , carunt care a crescut bantuind nostalgic in trecut , pierdut demult.
Imi vin in cap tot felul de portrete , tovarasi de joaca fara alte treburi corecte ,
Ne bateam cu pietre pana ni s-a zis de tevi cu cornete .
Mi-aduc aminte ca furam si vindeam mingi de cauciuc doar ca sa pot iesi la un suc ,
In schimb nu ieseam din tenisi , veneam acasa cu un trening atat de jegos ca mama nu l-ar mai fi scos nici cu Vanish.
O gasca de pusti din paturi joase , dormind sub paturi roase , totusi parca mai calduroase
Dusi de filme proaste , de gangsteri pusi pe sarcasme taiaoase si ruperi de coaste .
Oricum am avut o copilarie ca-n basme , crescand pe maidan avand ca idoli pe Van Damme si Van Basten
Mai tarziu beam si jucam biliard sau baschet , fumam bran si jucam fotbal , scrable , canste .
Si ar mai fi multe de spus , da bucati prea proaste din filmul atator nopti frumoase au fost arse de blunturi groase
Disparand incredibil ca Houdini , timpul e cinic depasind viteza luminii …”

Scuzati-mi nostalgia , si pentru doritori piesa se numeste Jupiter – Cum am crescut … O zi buna !