Billy Bob vroia sa devina cel mai mare pistolar al tuturor timpurilor. Tot incerca si tot exersa, dar inca nu era ceea ce ar fi vroit. Intr-o seara, pe cand statea in saloon cu o bere in fata, a vazut un batranel despre care se spunea ca fusese cel mai mare pistolar al timpurilor lui. S-a dus langa el, i-a cumparat o bere si i-a spus despre dorinta lui. Batranul a baut incet din bere si l-a privit.
– As putea sa iti dau cateva sfaturi, poate te vor ajuta. Uite, leaga teaca de picior ceva mai jos decat e normal.
Billy Bob leaga teaca pistolului de picior mai jos, se ridica si, foarte rapid, scoate pistolul si trage catre pianistul care zdranganea melancolic la pian. Ii zboara papionul de la gat; pianistul se uita urat la Billy Bob, dar continua sa cante. Batranelul zambeste.
– Acum fa o crestatura in teaca, in dreptul cocosului. Pistolul va iesi mai usor.
Face Billy Bob si treaba asta, iar se ridica in picioare, scoate pistolul si trage spre pianist. De data asta, glontele lui ii arunca palaria din cap. Pianistul se uita iar la el, si mai urat, dar continua sa cante. Batranul termina berea.
– Acum, prietene, iti mai dau un ultim sfat. Cere-i barmanului niste vaselina si apuca-te sa iti ungi arma.
Neincrezator, Billy Bob totusi ia vaselina si se apuca sa dea peste teava armei. Tataind dezaprobator din buze, batranul se uita catre pianist, apoi spre Billy Bob.
– Tinere, nu numai pe teava. Da si pe tragaci, si pe maner, si pe butoias.
– De ce, ma va face un mai bun tragator?
Batranelul se puse pe ras. Pianistul tocmai se pregatea sa incheie cantecul.
– Nu, prietene, dar pianistul nostru, Wyatt Earp, tocmai termina de cantat. Si o sa vina sa iti bage in cur pistolul. Tot! Asa ca, daca e bine uns, poate n-o sa te doara atat de tare.