Intr-o seara simteam cum ceva greu apasa pe umerii mei,din ce in ce mai tare:Se lasa intunericul.Asa ca m-am culcat.Spre dimineata
ma trezesc speriat,in zgomotul unor trasnituri si bubuituri care veneau de afara:Se crapa de ziua.Dau sa ma ridic din pat,dar
cand sa pasesc jos,ma rostogolesc si cad:Ma scapasem cu somnul.Ma imbrac repede sa plec la serviciu.Pe drum observ ca eram
plin de sange pe gulerul camasii:Mi se taiase rasuflarea de ger.Ajung in sfarsit la serviciu,intru in cabinetul guvernului si,
cand colo,ce sa vezi? Boc si toti colegii de birou erau lipiti de tavan:Fusesera suspendati.La un moment dat,vad ca iese o mana
din dulap si pocneste din degete,moment in care se desprind toti de pe tavan si cad pe jos:Era mana destinului,care-i facuse
sa cada de acord (sa demisioneze).Cum stateau ei asa intinsi pe jos,ma uit cu atentie si observ ca, din cauza socului aterizarii,aveau
capetele crapate:Crapasera de ciuda.Ma indrept apoi spre biroul lui Basescu.Constat cu stupoare ca era si el pe jos,zvarcolindu-se,
vanat la fata si cu limba scoasa:Avea o criza de inspiratie.Ma uit pe geam si vad o multime de oameni,urland si fugind care
incotro:Ii alungase foamea de-acasa.Se ridica Basescu si arunca o cana de apa pe geam:Se facea ca ploua.O vad pe fiica-sa mai
apoi ca intra in birou,smulgandu-si hainele si tragandu-se de par:Se rupea-n figuri.Ma hotarasc sa fug cat mai repede de acolo,
dar observ ca nu fugeam eu,imi fugea pamantul de sub picioare:Era cutremur.Am lesinat pentru un timp,si,cand ma trezesc,observ
ca eram intepenit,iar peste piept aveam un bolovan mare.Spre norocul meu,a venit imediat SMURD-ul si m-a descarcerat:Imi
luasera o piatra de pe inima.Le multumesc, si dupa ce am reusit sa ies afara,vad multimea aia de oameni…zaceau lati,
intinsi pe caldaram:Erau saraci lipiti pamantului.Un stol de vrabiute zgribulite si galagioase mi se aseaza pe umeri si pe crestet:Aveam pasarele la cap.
Dau cu mana sa le alung si,din greseala,strivesc vreo cateva:-Hai,ca v-am luat piuitul!…