Preotul statea in biroul sau si citea o carte. La un moment dat, apare Maria – servitoarea…
– Parinte, ni s-au terminat lemnele…
La care, preotul:
– Cum vine asta Marie? Cum adica – ‘Ni s-au terminat lemnele’ ? Erau cumva ale noastre sau ale mele?
– Ale dumneavoastra, parinte!
– Apoi, asa zi Marie – ‘Vi s-au terminat lemnele…’
Dupa o vreme, Maria revine:
– Parinte, ni s-a terminat faina de grau…
Preotul, vizibil iritat:
– Marie! Nu cumva trebuie sa spui – ‘Vi s-a terminat faina, parinte’ ???
Ca doar e faina mea, nu a noastra. Ai grija cum te exprimi!
– Am inteles, parinte!
Mai tarziu, parintele are cativa musafiri. In timpul mesei, parintele scapa furculita sub masa… Maria se apleaca imediat sa ii ridice furculita preafericitului. Cand s-a aplecat a observat prohabul deschis al parintelui si ‘ceva’ iesit pe afara. Stiind ca mai devreme a fost certata sa fie atenta la modul de exprimare, Maria iese de sub masa si spune:
– Parinte, vi s-a descheiat prohabul si ni se vede socoteala…