Cică Ştefan cel Mare, auzind că armata otomană se apropie de Moldova, îşi strânge oastea şi, în ajunul bătăliei, le ţine o cuvântare:
„Oştenii mei viteji, mâne avem mare bătălie cu turcii. Aveţi mare grijă, nu care cumva să vă-mbătaţi la noapte şi să nu vă prezentaţi dimineaţă pe câmpu’ de bătălie. Nu de alta, da’ să nu vie oamenii ceia degeaba, bre!”