Intr-o duminică, popa din sat vede un pui de ungur la el in gradină că ii fura mere. Işi zice in sinea lui, îl las săracu, are şi el poftă.
Luni la fel, vine puiul de ungur la popa in grădina şi iar îi fură roadele; şi de data asta părintele nu zice nimic.
Marţi însă când îl vede pe copil, merge la el, ştiind că e ungur, şi îi zice:
– Mă copile, văd că iţi plac roadele din grădina mea şi dacă vrei să mănânci căte vrei trebuie să mă laşi să te botez ca să fi român.
Copilul e de acord şi părintele îl botează.
Merge copilul acasă fericit şi îi zice lui taică-so că s-a botezat român. Când aude taică-so ce a isprăvit îi arde o mamă de bătaie cum n-a mai mâncat de mult. Scapă cumva copilul şi fuge in curte, maică-sa venea de la servici, îi zice şi ei ce-a făcut şi buff! Maică-sa încă o repriză.
Scapă şi de maică-sa, se întâlneşte cu sora lui care nici ea nu-l iartă când aude ce a făcut şi ii mai arde şi ea câteva…
După ce scapă de sora lui merge nervos pe stradă şi îl opreşte un vecin care văzândul aşa încruntat îl intreabă:
– Ce s-a intamplat mă copile de eşti asa incruntat şi nervos?
– Da uite vecine sunt român de două ore şi deja îi urăsc pe unguri!