Ion si Maria erau cu vacile la pascut. Mariei i se cam făcuse de p**ă, dar îl aştepta pe Ion cu iniţiativa. Stăteau amîndoi culcaţi pe spate la umbră, sub un copac. Văzînd că Ion nu mişcă în “direcţia” dorită de ea, Maria crede că a gasit soluţia.
– Ioane, mie mi-e cald, o să-mi scot bluza!
– Că bine zici, Marie, şi mie mi-e cald, să mi-o scot şi eu, zice Ion, care era mai tîmpit de fel.
Stau ce stau, Maria cu nişte sîni superbi la vedere, dar dobitocul privea în sus, la cer.
– Ioane, mie tot mi-e cald, îmi scot şi fusta!
– Că bine zici, Marie, îmi scot şi eu pantalonii!
– Ioane, încă mi-e cald, eu îmi scot şi chiloţii!
– Ca bine zici, mi-i scot şi eu !
Stau ca doi morţi, unul lîngă altul, în pieile goale. Maria fierbe văzînd ce “dotat” este dobitocul.
– Ioane, ia scoală-te tu şi uită-te-n zare, poate o veni să ne f**ă şi pe noi cineva!