co
10 Sep. 2009
#11834

Incredibila poveste a tesatoarei Ciu la Bacau !

Aceasta este povestea tesatoarei Ciu Lin, poreclita de colege “Masina”.
Face parte din lotul de 1.000 de chinezoaice venite sa munceasca la Bacau.
In prima zi a cerut injumatatirea salariului si nooj de razboaie la care sa lucreze simultan.
A doua zi a muncit trei zile, in a cincea a propus sa fie biciuita, autodenuntandu-se ca a atipit aproape zece minute.
A sasea zi cazand intr-un week-end, s-a aruncat in fata jeep-ului patronului, implorandu-l s-o lase sa faca munca patriotica.
“Adica ce sa faci, fa?”, s-a interesat asta. “Se muntesc, se muntesc”, plangea Ciu.
Sambata a facut santuri in curtea fabricii, duminica a pus orezu`.
Luni, la patru dimineata, paznicul de la Bidepa a anuntat prin statie ca din Sectia 4 – Lenjerie si Carpete “s-aude da parca s-a apucat unii sa le rupa pa razboaie”.
Era chinezoaica, spargea norma. Miercuri pe seara, cand au vrut s-o trimita acasa, a-nceput sa faca figuri.
De kung fu, de taikwon do, de K1. Joi a luat prima chenzina si a expediat-o pe adresa a 120 de verisoare din Pu Hoi, o mica asezare de trei milioane de locuitori, din sudul provinciei Se Ke.
Apoi a baut o cana de soia si a cerut sa intre in sindicat. S-a aruncat in fata jeep-ului liderului, care a tarat-o doo sute de metri pana sa se prinda ca taraste ceva dupa el.
“Fa, esti bine?”, a intrebat-o asta, speriat rau. “Muntitoarea Tiu raporteaza ca e apta de munca”, a raspuns chinezoaica infasurata pe o planetara. Si `ntr-adevar, era.
Lucra doua ture pe zi, iar in a treia scria lozinci pentru sindicat. Cu litere mari, albe, pe niste panze mari, rosii. “Fata, ce-o scrie nebuna asta?”, se-ntrebau ale noastre.
Ca Ciu le picta in dialectul din Pu Hoi, pe care nici primul ei maistru, de la fabrica de tenisi din Was Luy, nu-l bunghea prea bine. Ciu le-a explicat ca la abecedar. Litera in forma de casa luata de viitura inseamna “Suras de primavara intr-o livada de caisi”. Ailalta, ca un copac taiat in patru si montat invers – “Placere divina cu patru arome de cuisoare”, iar aia de seamnana cu un cuier pus invers era “Auzi cum susura Fluviul Galben?”. Logic, impreuna dadeau “Vrem sa muncim pana cadem late”.
S-a lasat cu greva spontana. Pana sa apara jandarmii, alea 1.000 de tesatoare chinezoaice neutralizasera alea 5.000 de tesatoare de-ale noastre, securizasera birourile conducerii, organizasera alegeri de sindicat, votasera si aprobasera eliminarea concediului de odihna, varuisera toate sectiile, secerasera orezu` plantat de Ciu si tinusera un miting in favoarea reducerii salariului minim pe economie.
Si, evident, reluasera lucrul.

Close ×

mioritice.com folosește fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru.

Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege termenii de utilizare și politicile noastre.

Sunt de acord Mai multe optiuni
Cookie-urile de statistică îi ajută pe proprietarii unui site să înţeleagă modul în care vizitatorii interacţionează cu site-urile prin colectarea şi raportarea informaţiilor în mod anonim.
Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a-i urmări pe utilizatori de la un site la altul. Intenţia este de a afişa anunţuri relevante şi antrenante pentru utilizatorii individuali, aşadar ele sunt foarte valoroase pentru agenţiile de puiblicitate şi părţile terţe care se ocupă de publicitate.
Obligatoriu - nu poate fi deselectat. Cookie-urile necesare ajută la a face un site utilizabil prin activarea funcţiilor de bază, precum navigarea în pagină şi accesul la zonele securizate de pe site. Site-ul nu poate funcţiona corespunzător fără aceste cookie-uri.