Se povesteste despre Diogene ca, odata, a cumparat un butoi (probabil, vestitul lui butoi), cu zece drahme. Invoiala facuta cu negustorul a fost sa-i plateasca cinci drahme pe loc, iar restul sa-i ramana dator.
Dupa o buna bucata de vreme, intalnindu-se cu negustorul, acesta ii ceru sa-i dea si cele cinci drahme ramase din datorie. Mirat, filozoful i-a spus:
– Glumesti, banuiesc! Nu a fost invoiala noastra sa-ti dau cinci drahme si restul sa-ti raman dator?!
– Ba da, raspunse omul.
– Ei, bine, daca eu ti-as plati cele cinci drahme, s-ar incalca intelegerea, caci nu ti-as mai datora nimic…