Un bancher român, aflat în Franţa în interes de serviciu, se plimba prin oraş cu partenerul de afaceri. Apare în faţa lor o femeie superbă. Bancherul nostru o studiază foarte atent şi spune:
– Ce femeie frumoasă!
– Cu două sute de franci puteţi să i-o puneţi, îi spune francezul.
Merg ei mai departe şi apare din nou o femeie frumoasă în faţa lor.
– Ce femeie! spune românul.
– Cu două sute de franci puteţi să i-o puneţi, îi spune francezul.
– Nu mai înţeleg nimic, spune românul, aici, la dumneavoastră, nu mai sînt doamne adevărate?
– Ba da, sînt. Numai că acelea încep de la o mie de franci.