Cica-ntr-o uzina dintr-un mic oras
A venit un leader din strainatate,
Gazdele cu dansul se purtau lingas,
Ca sa-i intre-n voie le faceau pe toate.
Vizitand strainul sectiile lor,
S-a oprit deodata si, cu bucurie,
Aratand spre-un simplu, varstnic muncitor:
“Asta nu-i Ilie de la scularie?”
Iar oficialii tare s-au mirat
De aceasta fapta totusi peste poate
Si l-au pus pe-o lista neintarziat
Ca sa plece grabnic in strainatate.
A plecat la Roma cu-n autobuz,
Dupa ce un vames, fir-ar el sa fie
Fara ezitare cica le-ar fi spus:
“Asta nu-i Ilie de la scularie?”
Iar la Roma Papa insusi i-a primit,
I-a tratat amabil cu-n pahar de apa
Si era si dansul foarte fastacit,
Nestiind de unde totusi s-o inceapa.
Dar, ca orice Papa, a gasit un drum
Si pe unul gures vocea lui mladie
L-a-ntrebat cu-n tandru scartait postum:
“Dansul nu-i Ilie de la scularie?”
Observand aceasta cei indrituiti,
Care mersul lumii vesnic il vegheaza
La o fapta mare ei au fost sortiti
Sa-i organizeze si o mica paza.
Cand erau la Papa, Doamne, ce necaz,
Unul dintre paznici lesina afara
Medicii de garda il facura treaz
Si motivul bolii toti il cautara.
“Poti cumva si noua tu sa ne explici cauza din care ai cazut in lupta?
domnilor, v-as spune..cum stateam aici
adancit in veghea asta ne-ntrerupta,”
“A trecut regina Angliei pe-aci,
Cu suita mare si cu protocoale,
M-am retras la umbra spre-a nu stingheri
Si-am simtit genunchii cum imi pica moale.
Cand am auzit-o cu cat interes
Isi intreaba Curtea, cum c-ar vrea sa stie
Cine-i batranelul purtator de fes
De langa Ilie de la scularie?”