Ca-ntr-o căsnicie – Ion şi Mărie,
Şi-au jurat iubire pentru veşnicie,
Dar oricât ar spune că nu s-or scinda,
Cei care trădat-au iarăşi vor trăda !
La doar doi ani (fu scris de sorţ’),
Cei doi sunt astăzi la divorţ:
Se-ntrec în vorbe neplăcute
Şi-şi dau la gioale pe-ntrecute.
Iar Victor, cu brutalitate,
Pe “Crina”, c-un picior în spate
Şi multe vorbe de ocară,
“O dă” pe scări din casă-afară,
Iar la sfârşit de mariaj,
Nu-i dă nimica la partaj:
Viclean şi lacom, copiltul
Vrea să rămână el cu totul.
Uitat-a Crin că comuniştii
În temniţi pus-au PeNeLiştii;
E timpul azi să se trezească,
Ruşinea să şi-o ispăşească.