– Buna ziua, bade !
– No, zua buna, domnule draga.
– Cum merge, cum merge ?
– No, cum sa, binie mère… Ni, mintenas sa fac cirèsilie… si visinilie
– A, da, sigur, se coc caisele. Si ce faceti cu ele ?
– N-apai, ce sa facem, le culèjem, le puniem în cosarci, mèrem cu ele la târg, le vindiem, vinim acasa, numaram banii, îi împartâm, îi
puniem binie si nie fucem !
– Bravo, bravo ! Si pe urma ?
– S-apai, s-or face caisale… S-apai le culèjem, le
puniem în cosarci, mèrem cu ele la târg, le vindiem, vinim acasa,
numaram banii, îi împartâm, îi puniem binie si nie fucem !
– Ce frumos ! Si altceva ?
– S-apai, sa fac pruniele…! Èlea bèstrite, mai întâi! S-apai le
culèjem, le-mpartâm, care die pálinca, care die majun, care die
vânzare, si p-èlea die vânzare le puniem în cosarci, mèrem cu ele la
târg, le vindiem, vinim acasa, numaram banii, îi împartâm, îi puniem binie si nie fucem !
– Minunat! Si ?
– S-apai, sa fac nucilie… S-atunci…
– A, da, stiu: culegeti nucile, le puneti în cosarci, mergeti cu ele
la târg, le vindeti, veniti acasa, numarati banii, îi împartiti, îi
puneti bine si va futeti !
– No, no-no-no-no! Nu-i asè, domnule draga, vez ca nu stii? Apai cân’ sa fac nucilie, le culèjem, le puniem în cosarci, punem cosarcile-n pod, nie fucem tata iarna si numa’ la Pasti le vindiem !