Copil fiind, toamna, dupa ce ieseam de la scoala, obisnuiam adesea sa ma opresc si sa culeg castanele cazute din fata cancelariei.
Intr-o zi, colegul meu de clasa, roman refuzat la export, ma vede si navaleste sa culeaga si el, imbrancindu-ma intr-o parte.
– De ce esti tampit si lacom!…i-am zis. Uite, hai sa le impartim amandoi frateste, una mie, una tie…
– In fine, fie cum zici tu…raspunse el.
A doua zi amicul meu a venit la scoala cu capul plin de cucuie. Cred ca se saturase de cate castane i-am dat in cap.