Un tigan si un roman mut pleaca la vanatoare, dar spre seara se ratacesc si cad amandoi intr-o groapa-capcana.
Afara deja se innoptase, iar tiganu’ striga de zor: “Ajutor! Ajutor!”. Spre norocul lor, ii aude padurarul si, cand ajunse langa groapa, striga:
– Care esti acolo, ma? la care tiganul:
– Eu, eu! Scoate-ma afara de-aici, te rog!
Intinde padurarul o franghie, dar romanul, mai iute, se prinse primul si ajunse la suprafata.
– Da’ cu mine cum ramane? striga tiganul disperat din groapa. Padurarul se mai uita odata in groapa si nevazand pe nimeni, ii spuse romanului nostru:
– Cum sa ramana? Acu’ mergem la mine acasa, sa-ti dau un ceai si ceva de mancare. Pe drum, gandea padurarul:
“Sa vezi ce-or sa se mai bucure copiii mei, cand or vedea ca am gasit un ventriloc!…”