Cica prin anul 1957 un om merge la o vrăjitoare să vadă ce îi rezervă viitorul. Se uită baba în bobi, aruncă şi în praf, se întunecă la faţă şi spune:
– Fiule, nu te supăra, dar trebuie să-ţi spun, din cauza ta mulţi români o sa moară de foame, alţii vor trăi prost, iar mulţi vor lua calea pribegiei…
Amărât, omul pleacă de la vrăjitoare. Mergând pe stradă, vede un copilaş în mijlocul străzii. Din spate venea un camion, iar copilul nu schiţa nici un gest. Se gândeşte că şi asa mulţi vor pătimi de pe urma sa, măcar un suflet să salveze. Sare în drum şi ia puştiul din stradă, exact când roţile uriaşe erau să-l facă praf. Ţinând strâns la piept copilul speriat, îl întreabă cum îl cheamă.
– Traian… spuse copilul printre lacrimi…