A fost odata ca-n povesti
A fost ca niciodata
Din rude mari imparatesti
O prea frumoasa fata.
Batoasa-n trup ca o casma
Si galbena la piele
Ca o bucata de chiftea
Ramasa intre masele.
Avea un nas de sapte coti
De zgaraia pamantul
Si o caramida in chiloti
Sa n-o doboare vantul.
De atata dor nealinat
S-a puricat la piele
Si intr-un tarziu n-a mai rabdat
Si a-nceput sa zbiere.
Cobori in jos luceafar bland
Alunecand pe-o scara
Si da cu fundu de pamant
Sa vezi ce-o sa te doara.
Cobori in jos luceafar bland
Si vino de ma fura
Sa stam la pieptul tau ascuns
Sa te sarut pe gura.
Din sfera lui veni cu greu
Mai iute decat vantul
Si da fundul de asfalt
De gauri pamantul.
Lovit la cap si plin de rani
Zacea intins pe spate
Si isi facea cruci cu 2 maini
Sa scape de pacate.
Iubita mea cu ochii verzi
Mai alba ca tingirea
Eu pentru tine am venit
Sa-mi blestem fericirea.
Dar daca tu nu vrei sa vii
Cu mine printre astri
Ma kak in ochii tai zglobii
Si-n dintii tai albastri.