Piranda se proţăpeste la Parpanghel:
– Mo, ca sa-mi dai ho sută de mii!
– Hai fă? Ce să faci cu ho suta?
– Ca să-mi iau por’jartelă.
– Ce’aia, fă?
– Lasa că ţ-o arăt dup’aia. Marcă banu’!
Vine Piranda din tîrg şi-l cheamă pe Parpanghel în odaie, apoi ridică fustele. Parpanghel leşină. Intră Onu, tatăl lui Parpanghel:
– Ce i-ai facut, fă, lu’ ăsta de l-ai dat pă spate?
– Ce să-i fac, bă, i-am arătat por’jartela.
– Ce i-ai arătat, fă?
– Iote asta! Şi îşi ridică iar fustele… Cade şi Onu… Intră Baria, mama lui Parpanghel:
– Fă, fi’a dracu’ dă tută, cu cine te-a adus aicea! Da ce e ăştia laţi pă jos?
– Io nu ştiu, fă, dă ce-a căzut, că io le-am arătat por’jartela.
– Care, fă, por’jartelă, ia?
– Iote colea! Şi saltă cortina…
– Păi, fă, proasta dracu’: cleştişorii ăia e pentru ciorapi, nu pentru buzili pizdii!…