8.Proba scrisa pentru verificarea cunostintelor (din categoria perle)

Alcatuiti o compunere, pornind de la urmatoarele versuri:
“Împarati pe care lumea nu putea sa-i mai încapa
Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamânt si apa”.

Prin munca si sacrificii realizezi lucruri iremediabile.
De ieri pâna azi, tara noastra s-a schimbat si totul a devenit schimbator. Tara noastra este de o frumusete iremediabila.
Era o zi de vara. Intr-o buna zi toata lumea nu mai putea sa-i sufere pe împarati si au venit si-n tara noastra sa se milogeasca. Cum venira ei au cerut pamânt si apa. În aceasta vreme taranii cooperatori lucrau la C.A.P. ca sa-si câstige pâinea ce o obtineau cu greu. Ei se sculau de dimineata si-si faceau nevoile pe lânga casa si apoi plecau cu uneltele în spinare pe câmp. De frica împaratilor acesti tarani erau foarte harnici si întelegatori. Imparatii erau foarte bucurosi ca acesti tarani muncesc cu drag toata vara, iar taranii când veneau sa-si ia bucatele împaratii erau cam tristi, bosumflati. Asa munceau taranii în trecut si de obtinut nu obtineau nimic.
Nemtii s-au tot dus în tara lor cu motocicletele lor cu atas cu tot.
Comunismul s-a raspândit ca un vânt de primavara dar când cald pentru noi, când rece pentru dusmani nostri care mor de el. Din pamânt au început sa emane uzine si tractoare. Ca sa traiasca poporul bine s-a aplicat sacrificiul suprem.
Au venit si unii împarati spunând ca nu este tara noastra, dar toti s-au lamurit când le-am aratat documentele de partid si istoria din care se trage acest neam de soi. Imparatii au venit la noi pentru ca nu mai aveau loc în alte tari.
Ecaterina Teodoroiu si-a dat viata împreuna cu prietenii ca sa scape tara de sub jugul fascist, la fel ca Stefan cel Mare, Mircea, Mihai. Dupa toate acestea am ajuns noi bogati iar cei bogati saraci si au început sa cerseasca pe la casele oamenilor, cerând macar o bucatica de pâine. Iar noi nu eram rai ca ei sa nu le dam, pentru ca noi ajutam patria sa aibe mai multi urmasi.
Patria a trecut prin mai multe modificari ca: trestie, plop, stejar, adica din epoca de formare pâna la cea de neclintire, socialism.
De un ciot da, sultane, dar ciotul acesta este foarte tare, cu toate ca nu se vede din cauza îmbracamintii simple si modeste. Toate realizarile noastre s-au facut pe oase. De la Eminescu ne-au ramas poezii si Ion Creanga.
Versurile descriu trecutul glorios al poporului în lupte antifasciste si anti-imperialiste purtate cu cotropitorii turci.
Aceste versuri sunt de o înalta întindere si expunere orala si oglindesc victoria socialismului împotriva turcilor. Eminescu a facut ochi la 15 ianuarie. Tara noastra brazdata de multe razboaie se afla în nordul Bulgariei. Ne-am îndoit dar nu ni s-a rupt nimica. Am luptat si noi pentru stramosii care vor urma. Poporul nostru îsi întretine cu greu existenta.
Daca am fi lasati în pace, cum zice Vlahuta, am fi ajuns noi în situatia de azi?
Oamenii poporului sunt fericiti ca animalele libere si ca pestii care zburda în codrii patriei.
Sa luptam cu tov. Nicolae Ceausescu în frunte, ca bizantinii sub împaratul Constantin, contra turcilor. Tara noastra a fost macinata de lupte externe.
De la Decebal la tov. Nicolae Ceausescu toti împaratii au fost devotati poporului. Amândoua popoarele, Dac si Roman, au învatat limba adversarilor.
În timpul când se prezenta la sultan, Mircea arata ca un batrân în baston, dar acest batrân, prin ideile lui intelectuale a învins caracterul moral al persoanei sale. Vitejii ostasi au alungat ultima cizma din tara noastra.
Acum tara noastra R.S.R. este în curs de mare dezvoltare cu toate ca este mai mecanizata si cât mai destoinica, când fiii sai muncesc cu înfocare si dispret, pentru ca sa fie cât mai frumoasa si mai placuta pentru tovarasii din alte tari prietene care sa ne laude si sa stea cât mai mult pe la noi.
S-a pus virgula între blajini si tihniti pentru ca e vorba de frumoasele sentimente ale urmasilor nostri.
Când dusmanii au cerut lucruri rusinoase de la noi, noi nu ne-am speriat si am facut asa de s-au întors cu spatele si noi tot cu sabia dupa ei.
Mihail Eminescu prin scrisoarea III evoca o înscenare din lupta anti-otomana contra turcilor. Suntem urmasii legionarilor.
Poporul nostru a stat atât de bine treaz, încât numai cadea din picioare de oboseala, dar nu se lasa. Tatarii au vrut sa obtina acest pamânt dar au ramas amarâti.
Turcii auzind tobe si goarne s-au dus acolo, dar un ostas le-a spus ca acolo este o mlastina si un podulet. Când au trecut podul au trecut în mlastina si tot acolo Sinan Pasa si-a pierdut dantura. Asa Mircea a iesit învingator în 36 de lupte victorioase si 2 pierderi.
Prin trecut întelegem trecutul, prezentul si viitorul. La marii scriitori reiese trecutul cum ar fi fost ieri. La Eminescu trecutul reiese în prezent, patrunzându-l si strapungându-l cu dispret. Cititorul crede ca a fost ieri si nu peste sute de ani. Trecutul e legat de fiecare om din tara noastra si este supus sub forta majora a viitorului.
Atmosfera sumbra din al II-lea razboi mondial a fost definitiva si invadata.
Partidul ne-a creat conditii foarte bune încât am putut trata cu pâine si sare pe cei ce ne viziteaza.
Azi luptam pentru îmbunatatirea cât mai profunda a trecutului si pentru realizarea a cât mai multe contradictii în prezentul tot mai luminos.
Limba nu ne-a putut-o lua, pentru ca, vorba poetului, “e o comoara în adâncuri înfundata, pe mosie revarsata”.
Cu cât s-a varsat mai mult sânge, cu atât am trait noi mai bine, iar viata este înfloritoare, dar uneori nu curge apa. Vlaicu vroia sa fie pe popor si poporul sub el.
Istoria s-a dezvoltat paralel cu folclorul deoarece, se afla la intersectia marilor puteri.
Tara noastra lupta pentru toate popoarele, indiferent de pielea si gradul lor.
Domnitorii nostri au depus mari eforturi sa mentina tara în locurile unde au zburdat stramosii nostri. Cu cât îti iubesti mai mult patria cu atât mori mai bine pentru ea.
Dacii iubeau libertatea, dar numai noi construim socialismul. Cu câta bucurie s-ar uita ei la noi.