La aeroport. Dispecerul dă permisiunea de decolare unui avion. În acest timp, un lucrător al aerodromului cosea iarba din jurul luminilor de semnalizare de pe o pistă. Timpul era specific lunii octombrie, adică, ploua ciobănește, iar respectivul muncitor era îmbrăcat într-o manta impermeabilă cu gluga trasă peste cap. Văzând că se apropie avionul, se ferește într-o parte la 25-30 m și așteaptă decolarea acestuia. Gluga pe cap, sprijinit în coasă. Trece avionul pe alături, iar el, în semn de salut, le dă din mână membrilor echipajului. Pasagerii avionului, văd și ei această priveliște…
Pilotul:
– Dispecer, spuneți-i cosașului vostru măcar coasa să o lase jos, până când pasagerii nu au început să sară prin hublouri.

Un tânăr vine la prietenul său mai în vârstă și nedumerit îl întreabă:
– Spune-mi de ce toate femeile se lipesc de tine, iar mie nici una nu-mi acordă atenție?
– Spune-mi prietene, ce trebuie să facă un bărbat adevărat pentru o femeie?
– Nuuuu ..asta… cum să spun …
– El trebuie să o facă fericită, nu-i așa?
– Așa-i!
– Și cum ar trebui el să le facă fericite?
– Ei bine…, flori, parfum, haine, baruri, restaurante …
– Nu, – răspunde cu un zâmbet ușor, prietenul mai în vârstă – ține minte, dragă prietene: un bărbat adevărat ar trebui să facă fericită o femeie, fără utilizarea lucrurilor banale, cu excepția contraceptivelor.

nu e banc… e regretul unui român …
Eu nu sunt răutăcios din fire, dar trebuie să reconosc, ouăle le-am ciocnit de paști. Încercarea de a le ciocni încă o dată, la Eurovision, este ridicolă….. Sunt din Chișinău (R. Moldova, pentru cei care nu știu), dar o asemenea bătaie de joc față de poporul român, nu am văzut în viața mea. Sunt proiecte de genul ”Românii au talent”, ”Vocea României”… sunt persoane cu adevărat talentate, de ce nu a fost una din ele fața României la Eurovision??? … P.S. Fiind din R. Moldova, am ținut cu Aliona Moon (cel puțin, ea a avut curajul de a cânta în limba română), fiind însă român, m-am dezămagit….. păcat România, cu atâtea talente…. păcat….

– Tată am probleme cu noua mea profesoară.
– Păi, Bulă, să știi că toate problemele au o rezolvare. Fii mai atent la ore, învață mai cu suflet, fă temele de acasă la timp, nu vorbi prostii la lecții și o să vezi că toate problemele o să treacă.
– Nu cred că asta o să ajute.
– De ce?
– Vezi tu, astăzi în timpul orei, mi-a șoptit la ureche că deja de patru săptămâni i se reține ciclul.

Se întâlnesc doi boschetari, unul zice:
– Eu am să nebunesc curând, chiar și la odihnă nu pot să-mi iau gândul de la muncă.
– Cum așa?
– M-am pornit ieri să adun ciuperci – dar am adunat 2 sacoșe de sticle goale.

– De ce ai ochiul vânăt, amice?
– O neînțelegere cu soția.
– Dar ce s-a întâmplat?
– Păi, i-am spus că mă duc în deplasare pentru o săptămână, dar în realitate m-am dus la vecina, care locuiește cu două etaje mai sus de noi.
– Eiii, și cum a aflat?
– După trei zile în care am stat la vecină, deja mă săturasem să stau ascuns doar în casă, așa că, seara târziu m-am pornit să duc gunoiul, măcar puțin să ies la aer liber, iar când mă urcam înapoi, adâncit în nu știu ce gânduri, așa cum eram în papuci, pijamale și căldarea de gunoi, am ajuns la mine acasă.

Un popă merge cu taxiul. Mergând șoferul dă peste o groapă în asfalt, și enervat strigă ”să-mi bag p..a.”, părintele tace. Mai merg o bucată de timp, povestea se repetă, șoferul iar ”să-mi bag p..a”. Părintele stă și rabdă. La a treia ieșire a șoferului, părintele nu mai rabdă și-i spune: ”Fiule, de ce înjuri așa urât, mai bine în loc de înjurături ai spune, Slavă Domnului”. Taxistul se înroșește, se calmează și merge mai departe, dar hop și lovește cu roata într-o gură de canalizare neastupată, de sare roata de la mașină, șoferul ”Aaaaa… Slavă Domnului”… și minune… roata vine înapoi și se instalează la locul ei, în acel moment, popa făcând ochii cât cepele: ”să-mi bag p..a”.

– Faceți cunoștință, ea e Maria. Noi ieri pe ascuns ne-am căsătorit și de acum ea va locui cu noi, în apartamentul nostru. Dar nu vă faceți griji, eu nu bea, nu fumează e foarte educată și timidă, în genere e bună gospodină.
– Bine, asupra ei m-ai lămurit, dar tu cine ești???

– Mami, sub patul meu e un monstru.
– Cât tata va fi în deplasare, acest monstru va locui la noi.

– Tată cum poți să definești un ”parazit”?
– Păi… fiule, asta este o specie, care trăiește pe spatele altei specii.
– Spre exemplu?
– Hmmm… sunt unii pe mioritice care pun bancuri noi și obțin puncte, dar sunt alții care, fără a pune mintea în mișcare, doar le ”promovează” și obțin la fel de multe puncte.

Definiția comunistului perfect: ”Acele persoane totalitare, care sub diferite forme încearcă să țină supremația și PROMOVEAZĂ idei învechite, din timpul lui Lenin.”
Punctul lor slab: nu au minte.
Punctul lor forte: îs proști dar mulți.
Mod de vindecare: Nu există, prostia nu se vindecă.

– Mă Costele, ce-ai făcut ieri, sâmbătă?
– Da, nimic deosebit, plictiseală. Dar tu?
– Mă, sincer să-ți spun toată ziua muream și eu de plictiseală, iar spre seară însă, m-am întâlnit cu un prieten, am discut sufletește cu el, au băut un pic, apoi ne-am adus aminte de bancurile tinereții noastre, în final chiar ridicându-mi dispoziția destul de bine.
– Adică te-ai distrat de minune. Și mult ați băut?
– Sincer să fiu multișor, prietenul acesta al meu bea ca un cal.
– Da el unde-i acum, hai la bine și ne-om drege cu niște țuică.
– Mă Costele, sincer să fiu nu știu unde-i, l-am trimis ieri în pi…a m..i și el ca prostul, chiar s-a dus.

Se zvonește că bărbații tot ar avea unele măsuri perfecte – 190/80/20.

Vorbesc două babe, în fața blocului:
– Ai auzit, ieri un copil din blocul vecin a găsit o grenadă pe drum.
– Daaaaaaa…. S-a auzit bine.

Și cât de bine încep fetele: te plac…simpaticule…dragule…iepurașule…iubitule…prostuțule…prostule…idotule…tâmpitule…nenorocitule… psihopatule…te urăsc