Vocea soției din dormitor:
– Unde ești, prințul meu?
Vocea soțului din wc:
– Aici sunt prințesa sa, încălecat pe un cal alb.
– Deci tu ești din suburbiile Brașovului?? Am înțeles că pe la voi urșii se plimbă ziua în amiaza mare pe drumuri.
– Minciuni domnule, minciuni… nu avem noi drumuri.
Vine fiica acasă, beată. Mama din bucătărie:
– Fiica mamei, dar ce a căzut acolo?
– Hainele mele.
– Dar de ce cu așa zgomot?
– Nu am reușit să ies din ele.
Dacă nu puteți adormi, pur și simplu schimbați canalul de la televizor la vre-un talk – show feminin și începeți a număra oile care sună acolo.
– Nu înțeleg cum trăiau oamenii înainte fără internet??? Am impresia că mureau de plictiseală.
– Ahaaa… baluri, duele, târguri, cruciade, represii, inchiziție, intrigi la palat … chiar că nu aveau nimic cu ce se ocupa.
Educație de la grădiniță.
Împreună cu soția eram în ospeție la soră-mea, pune ea masa, dar noi dacă mâncasem cu puțin timp înainte nu prea aveam poftă. Atunci soră-mea (apropo, cam rar intru la ea în ospeție), un pic emoționată întreabă:
– De ce nu mâncați, nu vă place mâncarea?
În acel moment intră nepoată-mea (4 ani), scrutându-ne cu privirea, pe un ton autoritar spune:
– Aici nu sunteți acasă, mâncați ce vi se dă.
Poate femeia să rămână însărcinată de la Tampax?
Da, dacă vata din care s-a confecționat Tampax-ul, a fost extrasă din saltele soldaților.
Un bețiv se apropie de un taximetrist:
– Domnule sunteți liber?
– Da.
– Hai să dansăm.
– Tu te-ai pregătit de BAC?
– Da, mi-am cumpărat un pix.
Înainte le povesteam oamenilor despre problemele mele, acum însă am hotărât că nu merită să le ridic buna dispoziție prin așa modalitate.
Biserica ortodoxă a hotărât să nu-i permită lui Mihai Albu să intre în biserică neîmbrobodit.
Profesoara:
– Copii care este verbul vostru preferat?
– A dormi.
– A mânca.
– A plimba.
Bulă:
– Pentru a nu fi alungat din clasă, eu voi formula astfel: ”îmbunătățirea situației demografice”.
Cât de banal nu ar suna, dar prietenul adevărat adesea nu-ți dă mâna, ci laba.
Mi-a povestit o colegă de grupă. Mă întâlneam cu un băiat, peste un timp am hotărât să închiriem un apartament în doi și să-l plătim în jumătate. După un an, am aflat că apartamentul e al lui.
– Frate, eu mă însor.
– Cu cine?
– Cum cu cine?? Cu cine am prietenit ultimii ani.
– Frate, nu te supăra, dar nu cred că părinții mei vor fi de acord.