Bancuri postate de mitocanul

mi
04 Dec. 2014
#70031

-Mai , cu ce ti-ai dat pe tine de puți așa urât ?
-Cu apă de toaletă !
-Chiar că e apă din toaletă …….

mi
04 Dec. 2014
#70030

-Mai baiete , de ce mananci ca un porc ? Uite ce mmizerie ai facut !
-Groh ! Groh !Groh !Groh !Groh !Groh !Groh !Groh !Groh !Groh !Groh !

mi
02 Dec. 2014
#70020

Ahooo! Ahooo! IT-işti şi fraţi
Şi utilizatori logaţi,
Staţi puţin şi nu tastaţi,
Lăsaţi oale şi cârnaţi
Şi urarea lecturaţi!

Netu-i full şi site-u-i fain
Să dea Domnu’ bani online,
Sănătate, slană-n pod
Zeci de giga de download!

Fericire şi-un ciubuc,
Mii de like-uri pe Facebook,
Mail-uri multe, fără spam,
Licenţe gratis, fără bani,

Un An Nou, bogat, prosper,
Să ne dai şi nouă share.
Pocniţi din emoticoane
Să se-audă până-n vale !

La anul si LA MULTI ANI !

mi
02 Dec. 2014
#70018

Gaşca noastră cea fudulă (dulă)…
Aşezată’n cap de (ce mă?) … masă
Consuma mâncare’ a leasă
Consuma mâncare’ a leasă

Brânză albă ca o coală (coală)…
O mănânci de ţi se (ce mă?) … pare,
Că e bunătate mare.
Că e bunătate mare.

Mititei cu ardei iute,
Cum mănânci îţi vine’a (ce mă?) … spune,
Ah, ce de bucate bune!’.
Ah, ce de bucate bune!’.

Ţuică de Piteşti bălaie (laie)…
De te scărpina la (ce mă?) … limbă,
Dispoziţia ti-o schimbă.
Dispoziţia ti-o schimbă.

Fripturică de boboci (oci)…
Cu garnitură de (ce mă?) … ceapă
De îţi lasă gura apă.
De îţi lasă gura apă.

Mere, pere, cozonaci, (naci)…
Să mănânci până te (ce mă?) … culci
De’atâtea bucate dulci.
De’atâtea bucate dulci.

Cui meniu n’a plăcut (cut)…
Apăi muma lui sa’i (ce mă?) … facă
Altceva care sa’i placă.
Altceva care sa’i placă.

Fata mamii sta pe prispă (prispă)…
Cu mâna bagata-n (ce mă?) … oală
S-o spele pe din afară.
S-o spele pe din afară.

Fata mamii cea fudulă (dula)…
Umbla noaptea după (ce mă?) … peşte
Că în baltă ei nu creşte.
Că în baltă ei nu creşte.

Baietelu face baie (baie)…
Şi se scărpină la (ce mă?) … ceafă
Că este cam rece-n apă.
Că este cam rece-n apă.

Două babe ş-una slută (slută)…
Au plecat ca să se (ce mă?) … plimbe
Aerul să îl mai schimbe.
Aerul să îl mai schimbe.

N-au făcut nici bine-un tur (tur)…
Le-a intrat o ţeapă-n (ce mă?) … gleznă
Că era-ntuneric beznă.
Că era-ntuneric beznă.

mi
02 Dec. 2014
#70017

În lacul Baikal nu poti sã faci baie
Cãci sarpele Boa te prinde de coa−
−riola coariola coariola coariola.

În muntii din Tatra sedea un pandur
Si striga la lume pupati−mã-n cu−
−riola curiola, curiola, curiola

Cizmarul în Franta împinge cu sula
Românul mai smecher împinge cu pu−
−riola puriola puriola puriola.

Când trenul opreste în garã Peris
Eu beau o cico si merg sã mã pi−
−riola piriola, piriola, piriola.

Vlad Tepes al nostru avea un cusur
Când prindea un turc îi bãga teapa−n cu−
−riola curiola, curiola, curiola.

Chiar Stefan cel Mare în luptã la Soci
A prins o turcoaicã si−a tras−o de flo−
−riola, floriola, floriola, floriola.

În Africa neagrã sunt serpi în copaci
Ce rãu e acolo când vrei sã te ca-
riola, cariola, cariola, cariola.

În Spania cactusii cresc pe araci
Ce bine e−n Spania când vrei sã te ca−
riola, cariola, cariola, cariola.

În China chinezii în loc de “Bon jour”
Întâi dau din coadã apoi dau din cu−
−riola curiola, curiola, curiola.

În Franta−o “fetitã” de vrei s−o sãruti
Îi dai o bomboanã si poti s−o si fu−
−riola, furiola, furiola, furiola.

mi
02 Dec. 2014
#70016

Bulă ajunge la spital, la camera de urgenţe, cu soacră-sa.
Merge repejor apoi să-l roage pe doctor:
– Vă rog mult să o trataţi cu mare grijă, vă rog să o trataţi ca pe soacra dumneavoastră.

mi
02 Dec. 2014
#70015

Un cetăţean rus, fan Putin, vine în Republica Moldova, în vizită la o rudă, la Chişinău.
Pentru că ia un virus şi răceşte rău de tot, merge la o farmacie:
– Davai antibiotic.
Farmacista:
– Tavarisci, matali reţetî ai?
– Kakaia reţetî? Paşaportu’ rusesc nu-i suficient?

mi
01 Dec. 2014
#70008

Un inspector, de la Fisc,
Cu amenzile pe rol,
Vine la o sinagogă
Ca să facă, un control!

Uitându-se el prin acte,
Conturile cercetează,
Face totul, ca la carte,
Şi aşa concluzionează:

– Domnule rabin, aici,
Veniturile prezentate
Rezultă, extrem de mici.
Bune, nu-s, nici pe departe!

De impozit, nu mai zic
Încasări, dacă citiţi
Stau şi mă întreb, un pic
Cum puteţi, ca să trăiţi?

– Domnule inspector, noi
Slavă domnului, îi dăm!
Ne mulţumim cu puţin
Şi-apoi, totul reciclăm.

Totul, chiar la lumânări
Strângem orice picătură
Ca apoi din încasări
S-avem ce băga în gură.

Fabrica de lumânări
Le strânge, şi-atunci când are,
Ne trimite la o lună
Şi nouă o lumânare.

– Bine! dar de la prescuri
S-ar putea, ca să aveţi
Şi ceva fărâmituri!?
– Pe ele, primim pesmeţi.

– Bine, bine, înţeleg!
(Zise inspectorul, flecar)
Dar pielea de la prepuţ
Asta, o reciclaţi măcar?

– Da! Le strângem şi la Fisc
Le trimitem într-un bol
Iar ei, trimit câte-un p**ică
Să ne facă un control!

mi
01 Dec. 2014
#70007

La vamă, ajunge badea Gheorghe,
C-o căruţa de butoaie.
Vameşu-l interoghează
Şi îl ţine-un ceas, în ploaie.

– Ce transporţi, bade-n cocie,
Ce vrei, ca să scoţi din ţară?
– Ce să scot, apă sălcie,
Apă dom-le, apă chioară!

– Nu se poate, nu te cred,
Tu ascunzi, bade, ceva,
Nu te cred, pân’ ce nu văd,
De-i cum zici, o vom gusta!

Ia! Acuma, din căruţă,
Te rog, să cobori puţin,
Pân-aducem o cănuţă
Să probăm că transporţi vin!

Curios, vameşu-ncearcă
În butoi şi-n alte părţi,
Conştiincios şi-atent, de parcă
Ar găsi antichităţi!

Dup-un timp, de căutare,
Nervos, o sudalmă, scapă,
Badea Gherghe vin nu are,
Cum a zis, transportă apă!

– Bine, bade! Poţi să pleci,
Dar, din Odovaşniţă,
De ce apa, vrei, s-o treci
Tocmai peste graniţă?

– Când speli mortu’, e-un obicei.
Ce vrei? Oameni, fără carte!
Apa mortului s-o iei
Şi s-o duci, cât mai departe!

mi
01 Dec. 2014
#70006

Un nebun, fugar notoriu,
Scapă, de la un sanatoriu.
Şi veninidu-i o idee,
Urmăreşte o femeie!

Noaptea-i neagră, şi cernită,
Femeia înebunită,
Ca o pasăre-ncolţită,
Simte, că e urmărită.

Fuge ea, pasul grăbeşte,
Dar nebunu-o urmăreşte,
Tot mai tare, alerga
Şi nebunul după ea.

Lacrimile-i curg, şiroaie,
Şi-şi pierdu pantofii-n ploaie,
Fuge, fără să gândească,
Nebunul să-l păcălească.

După un timp, nebunul: – Haţ!
O prinse deodat’ de braţ
Şi cu apucături concrete,
O propteşte de perete.

O privi ca pe o pradă,
Ce urma, în laţ să cadă,
Femeia părea mai mică
Şi se tânguia mereu de frică.

Şi de teamă, ce-i era,
Nici nu se împotrivea,
Acceptîndu-şi biata soartă,
Ea părea, mai mult, că-i moartă!

Nedorind, nimic, să ştie,
El o întrebă: – Eşti vie?
Femeia, puţin surprinsă,
Oftă scurt şi îl atinse.

– Dacă e să-ţi fac plăcerea ţie,
S-ar putea să zic, că-s vie!
– De eşti vie, – că-mi vin laci –
Struguri, zi! De ce nu faci?

mi
01 Dec. 2014
#70004

La tribunal, un El şi-o Ea,
Se certau, aprig de zor,
Căci fiecare pretindea,
Custodia fiicei lor.

Femeia, parcă făcea spume.
– Mie mi se cuvine custodia,
Eu am adus-o, doar, pe lume.
Îşi ţinea, ea, pledoaria.

Judecatorul către soţ:
– Argumentul dumneavoastră,
Care este? Dacă poţi,
Să-l prezinţi în faţa noastră.

Soţul, reflectînd puţin,
Se ridică, apoi calm:
– Domnule judecator, deţin
Unul singur, să reclam:

Să presupunem că dumneavoastră
Doriţi o răcoritoare.
Aşa că introduceţi o monedă
Să primiţi o cola mare.

Din aparatul automat
Va ieşi, sigur, o sticlă
Drept că faptu-i consumat
Dar vă-ntreb, cine-o ridică?

O ridică, sigur, omul
Ce aşteaptă şi-plăteşte.
Deci, ce a produs maşina,
Ea îl dă, nu-l însuşeste!

mi
01 Dec. 2014
#70002

Energoplescăiala este disciplina care se ocupă cu studiul producerii, transportului, distribuţiei şi utilizării energiei verbale rezultate pe bicicletă în drum spre bar.

Energia este capacitatea unui om fizic puternic de a efectua un lucru mecanic atunci când dă din pedale, trecând, printr-o transformare, dintr-o stare de referinţă de supărare şi seteală īn altă stare de euforie şi beţie.

Energia acumulată în cap, în diverşi purtători de echilibru, se numeşte beţie primară. Ea poate fi:
– etică, dobândită de la strămoşi
– vulgară, coborând toţi sfinţii la masă
– acidentală, când intri în depăşirea unui Mercedes deşi eşti pe bicicletă
– sau hidraulică, atunci când îţi uzi pantalonii şi nu gasesti robinetul
… toate de mai sus forţând principiul: “s-ambătat, mânca-l-ar mama”.

Energia chimică, adică perioada de mahmureală, este evidenţiată de procesul de ardere a celulelor şi a substanţelor organice, sau de reacţiile chimice exoterme dintre două sau mai multe beţii.

Energia nucleară caracterizează elementele radioactive din curte, când dai la raţe, sau este obţinută în urma reacţiilor nucleare ce se produc când te-ntorci pe două cărări acasă, şi fuzionezi cu nevasta.

Energia hidraulică este energia potenţială a căderilor găleţilor de apă în cap, udându-te de sus până jos şi cea cinetică a farfuriilor şi a cratiţelor aflate în mişcare, azvârlite de femeia furioasă.

Energia luminoasă este înmagazinată în soare şi vine odată cu împăcarea de a doua zi şi jurămintele bărbatului că nu va mai citi contorii din baruri si restaurante.

Aceste forme de energie se pot transforma reversibil unele în altele, formând alte lanţuri de transformare, existând bine-nţeles şi alte surse de energie, adică beţii mult mai reuşite.

mi
01 Dec. 2014
#70001

Într-un sat, o vacă grasă,
Cum sunt vacile, tâmpite,
Dar frumoasă şi lăptoasă,
S-a gândit să se mărite.

Boii, de la mic la mare,
Au venit cu tot belşugul,
Toţi voiau să se însoare,
Că-s deprinşi să tragă jugul.

Vaca, însă, ca o fată,
Cu avere şi trusou,
Îi respinge îngâmfată:
“Cum să mă mărit c-un bou?”

“E un cal prin curţi vecine,
Care pătimaş mă strânge,
El e genul meu, tip bine,
Armăsar sadea, pur-sânge!”

Vaca, tot făcându-i curte,
Îşi atinse idealul,
După tratative scurte,
S-a căsătorit cu calul.

“Ah, ce şansă, pe mireasă!”
Comenta, în pom, o cioară,
“El – aristocrat de rasă.
Ea – o biată pierde-vară.”

Dar curând, ce tragedie!
Vaca se certă cu calul,
Pân’ departe-n deal la vie
S-auzea, întreg scandalul.

În zadar, când stingea lampa,
Vaca-n fiecare noapte,
Se plimba, făcând pe vampa,
Cu ispitele-i de lapte.

Ba, mai mult, se întâmplase,
Ca jucând pe-ndrăgostita,
Calul, furios, îi trase,
Două palme, cu copita!

Şi atunci, cu dezolare,
Vaca prinse a pricepe,
Cum că soţul ei mai are
Trei amante, toate iepe.

Asta-i prea de tot, îşi zise,
Îl dau dracului de cal!
Şi-ntr-o seară părăsise,
Domiciliul conjugal.

Slabă, galbenă, uscată,
De necazuri şi nevoi,
Vaca noastră, resemnată,
Se întoarse printre boi.

Dup-atâta chin şi jale,
Vaca multe a-nvăţat.
Primul bou ieşit în cale,
Îl acceptă de bărbat.

Nunta lor a fost vestită,
Că s-a dus prin văi ecoul,
“Ce pereche potrivită!
Vaca noastră şi cu boul.”

Ea comandă, el ascultă.
El cu banii, ea tapaj.
Este, fără vorbă multă,
Tipul clasic de menaj.

Totuşi, vaca, ne şopteşte
un măgar, c-aşa-i măgarul,
Prin păduri mai zăboveşte,
Uneori cu armăsarul.

Dar, eu cred că-i calomnie,
Măgăria ce ne-o spune.
Totul e, că-n căsnicie,
Treaba merge de minune.

Vaca poate, ştie satul,
Chiar şi grajdul să-l răstoarne.
Boul nu-i decât bărbatul.
Ca dovadă, poartă coarne!

Şi aşa, trec ani şi ani,
Şi precum am prins de ştire,
Au făcut şi trei juncani,
Şi trăiesc în fericire.

În povestea mea, de faţă,
Nu e niciun lucru nou,
Pentru orişicare vacă,
Soţul ideal e-un BOU!

mi
01 Dec. 2014
#70000

M-am născut în România,
Bere, mici, manele,
Spume, boală, pandalia,
Barza mamei mele!

Bunul simţ, respect, ruşine,
Cruci pupând, icoane,
Şapte ani de-acas’, latrine,
Ghene, tumberoane,

Soţ, copii, o facultate,
Vis de fată mare,
Muncă, brânci, specialitate:
Bare, trotuare.

Gropi, băltoace, stâlpi, pişoare,
Aere taxate,
Rate, foame, disperare,
Personal karate.

Ştăngi, antene, vrăji, minciuni,
Greaţă, constipare,
Bombe, casa de nebuni,
Tembelizionare.

Ţeapă, mită, şmen, ciordeală,
Fiţe, glonţ, fulare,
Cocalari, mascaţi, cafteală,
Penitenciare.

Fente, blat, leşinuri, bale,
Pătlăgea Montană,
Gaze, şest, cutremuroale,
Şpagă barosană.

Vase, plase, jos cu Base,
Ponta, Crin, baloane,
Arde ţara, foc, bengoase,
Babele, silicoane.

Goană, luptă, bani, avere,
Vile, mercedesuri,
Şpiţ, popo, în cot durere,
FMI, succesuri.

Naşpa curţi, judecătoare,
Euroi cu sacul,
Jaf în codru, drumul mare,
La bulău, ‘ţi-ai dracu’!

Hoţi, tâlhari, corupţi, mişei,
Parlament, senat,
Mama lor de derbedei,
Cu cin’ v-a votat!

mi
01 Dec. 2014
#69999

Moş Crăciun cu păru creţ,
S-a ascuns într-un coteţ,
Că i s-a urcat la cap
Ţuica ce-a îngurgitat.

Are scăfârlia plină,
N-aştepta ca să mai vină,
Astfel, că-ţi urez să ai,
Bucurie şi mălai,

Sănătate, La Mulţi Ani,
Un butoi de vin cum n-ai,
Cu prietenii să bei pe prici,
Până nu te mai ridici!

Bucuros şi barosan,
Să porneşti în Noul An
Şi să faci ce ţi-ai propus,
Căci cu vorba tot te-ai dus!

Să n-o dai pe după cracă
Fiindc-avem ţară săracă.
De mă supăr şi îi spun,
Nu mai vine Moş Crăciun!

Dacă tot mai vopsesc gardul
Îi spun să le ia şi bradul.
Dac-aşa ne ducem ţelul
Doar la Paşti or vedea mielu

Şi n-om mai mânca slănină,
Doar şoric de pe găină!
Şi le vom servi în faţă
Tot jumări de pe la raţă!

Asta–am zis şi nu mai spun,
Că-şi revine Moş Crăciun,
Şi din ochi, o sticlă cată,
Să se mai îmbete-odată.

Îl păzesc, n-are nimica,
Un câine şi c-o pisică,
Cred, c-o să adoarmă-n şură
Şi îl ling câinii la gură.

Bate-o Doamne!, băutura,
Când o bei peste măsură,
Şi măsura la-o adică,
Unii mare, la-alţii mică.

Dar la unii, le cam strică
Şi îi taie la burtică.
N-au noroc de Sfânta Seară
Că proptesc gardul pe-afară.

Nu mă mai întind cu vorba
Că mi-e, se răceşte ciorba
Îţi doresc doar sănătate
Şi-ţi indic să dormi pe spate,
Dormi ca ursu, liniştit
Şi-i scăpa de sforăit!

Hai noroc, şi la mai mare,
Când mai mergi la vânătoare
Şi te rog, din solda nouă
Să îţi cumperi puşcă nouă.

Şi să mai lăsăm din ură,
Să mai luăm o prăjitură.
C-o vreau dulce, nu amară,
Cum îi scumpa mea de ţară.

Ia mai mânaţi măi!
Hăăăi! Hăăăăi!
La Mulţi Ani!

Close ×

mioritice.com folosește fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru.

Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege termenii de utilizare și politicile noastre.

Sunt de acord Mai multe optiuni
Cookie-urile de statistică îi ajută pe proprietarii unui site să înţeleagă modul în care vizitatorii interacţionează cu site-urile prin colectarea şi raportarea informaţiilor în mod anonim.
Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a-i urmări pe utilizatori de la un site la altul. Intenţia este de a afişa anunţuri relevante şi antrenante pentru utilizatorii individuali, aşadar ele sunt foarte valoroase pentru agenţiile de puiblicitate şi părţile terţe care se ocupă de publicitate.
Obligatoriu - nu poate fi deselectat. Cookie-urile necesare ajută la a face un site utilizabil prin activarea funcţiilor de bază, precum navigarea în pagină şi accesul la zonele securizate de pe site. Site-ul nu poate funcţiona corespunzător fără aceste cookie-uri.