Doar ce am trecut testul anti-drog. Dealer-ul meu o sa aiba niste explicatii de dat!

După Marele Război, în cartierul Tătăraşi din Iaşi, Păstorel Teodoreanu şi un camarad de arme se plimbau agale pe străzi lăturalnice. Purtau uniforma Regimentului 24 Artilerie. Deodată, au zărit în pragul bisericii un preot înalt la care-au căutat o vorbă de încurajare. „Ce doreşti fiule?“, l-a-ntrebat preotul pe Păstorel. „Să mă spovedesc, părinte. Caut ispăşirea păcatelor şi duhovniceasca sfinţiei tale binecuvântare.“ „Ai ucis?“ „Da.“ „Rău! Nemţi?“ „Nemţi.“ „Îţi place la teatru?“ „Da.“ „Bine! Dar «Moartea lui Mihai Viteazul»?“ „Nu.“ „Rău! Crezi în Dumnezeu?“ „Da.“ „Bine. Dar în Nicolae Iorga?“ „Nu!“ „Rău! Şi de ce nu crezi în Nicolae Iorga?“ „E zălud, părinte, e sărit!“ „Măgarule! Am să te reclam la marele cartier general! Am să te chem la Curtea Marţială! Vei fi împuşcat ca un câine! E o ruşine să mai porţi uniformă! La zid!“ Şi Păstorel Teodoreanu, şi camaradul său au şters-o. „Bine, domnule locotenent, cum îţi veni?“, l-a întreabat tovarăşul său pe Păstorel. „Dar ce-am făcut?“ „Ăsta nu e popă, domnule.“ „Cum?“ „Ăsta e domnul profesor Iorga. S-a îmbrăcat aşa de frica nemţilor!“

via Adevarul.ro

Nevasta-mea e in zodie de pamant iar eu in zodie de apa. Impreuna facem noroi!

În guvernul Groza, cel de concentrare,
S-au primit trei membri, pentru completare,
Însă ca să fie cabinet etern,
Îmi bag şi eu membrul… în acest guvern!
de Pastorel Teodoreanu

O provocare pentru fetele din ziua de azi: cuceri-ti-ne fara sa va dezbrcati!

10 urmări ale referendumului de duminică din Grecia

Merkel îl ignoră pe Tsipras: nu-i mai răspunde la bip-uri de trei zile;

Dacă ar fi ştiut cât de tare îl enervează pe Mândruţă, grecii ar fi votat “Nu” în proporţie de 99%;

Turiştii români pot sta liniştiţi. În Grecia se intră normal, doar ieşirea costă 200 Euro;

Mulţi greci nici măcar n-au votat, ca să nu piardă locul la bancomat;

Şi grecii bogaţi suferă. Armatorii se plâng că nu pot cumpăra mai mult de 6 Bentley-uri pe zi;

Ultima fiţă printre greci nu e să ai propria ta insulă, e să ai propriul tău bancomat;

Iniţial, Tsipras nu voia să vină la negocieri, dar când a auzit că se dau pişcoturi şi cafea, şi-a adus şi familia;

Băncile rămân închise, dar nu din cauza situaţiei cu datoria, ci pentru că angajaţii pur şi simplu nu vin la muncă;

Tsipras i-a trimis un mail lui Merkel, în care i-a spus că are suma de 340 de miliarde de Euro într-un cont, dar îi trebuie 7 miliarde ca să-i deblocheze;

Concluzia Mihai Gâdea: Criminalul regim Băsescu a fost atât de odios încât nu s-a mulțumit să distrugă România, a distrus și Grecia;

Spitalele anunţă că nu mai sunt locuri pentru grecii cu dureri în cur, şi că ar trebui să se mai trateze şi acasă.

Pe patul de moarte, un tip bogat cheama la el pe cei mai buni prieteni ai sai, medicul, duhovnicul si avocatul, si le spune:
-Am sa va dau la fiecqare cate 30 000 de dolari si vreau sa mi-i puneit in sicriu la cimitir. Astfel poate voi reusi sa iau cu mine o parte din rodul muncii mele.
La cimitir, cei 3 se apropie si fiecare pune cate un plic in buzunarul mortului. Pe drum, doctorul nu se mai poate abtine si zice:
-Trebuie sa marturisesc ceva. Spitalul are nevoie urgenta de un aparat care costa 20 000 asa ca am pus numai 10 000 in plic.
Preotul spune:
-Atunci marturisesc si eu ca biserica are nevoie de un clopot nou, care costa 10 000 de dolari, asa ca am pus doar 20 000 in plic.
Avocatul:
-Nu va e rusine sa furati de la prietenul nostru? Eu nu m-am atins de un cent! Pe cecul din plicul meu scrie clar: 30 000 de dolari!

Un tip, in tren, se plange controlorului:
-Nici nu am urcat de 5 minute si am si ramas fara geamantan!
-Domnul nu a observat ca asta e un tren rapid?

Intre doua prietene:
-Am adesea fantezii despre cum ar fi cu 2 barbati deodata: unul sa imi gateasca, celalt sa imi spele vasele!

In viata, nu e nevoie sa dai explicatii: prietenii nu au nevoie de ele, dusmanii nu le cred si idiotii nu le inteleg!

-Fata mea e ca o privighetoare, canta de dimineata pana seara!
-A mea e ca o barza, vine cu cate un bebelus in fiecare primavara!

Cum se protejează mediul în Ţinutul Secuiesc? Se folosesc drujbe cu Euro 5.

Examen la cursul de logica. Subiectul era “demonstrati ca scaunul de la catedra este invizibil.” Toti studentii scriu cate 5-6 pagini, dar nota 10 o ia Bula, care scrisese dopar 2 cuvinte:”Ce scaun?”

La cinema, o doamna mai vigilenta vrea sa faca liniste asa ca se intoarce catre zgomotosii din spate:
-As vrea sa vad filmul in liniste, daca se poate!
La care un smecheras:
-Se poate, dar va uitati in directia opusa!

A fost o data ca niciodata un soricel. Era un soricel tare bun la suflet si iubitor cu familia lui: desi locuia la 100 km distanta de mama lui, el mergea in fiecare week-end sa o viziteze. Se trezea sambata dimineata devreme, pornea la drum, mergea grabit toata ziua si seara tarziu ajungea la mama lui. Acolo pica mort de oboseala si dormea dus pana duminica dimineata devreme, cand se trezea, mergea grabit toata ziua si ajungea acasa, unde se culca frant pentru ca a doua zi se ducea la serviciu. Si tot asa, timp de mai multe luni. De la o vreme, soricelul a simtit ca nu mai poate: era tot timpul obosit si nu nici nu avea timp sa stea cu mama lui. S-a gandit, s-a tot framantat, iar s-a gandit, dar tot nu a gasit o solutie. In cele din urma, disperat, a sunat la Banca Mondiala:
– Alo, Banca Mondiala? Sunt eu, soricelul, va rog sa
ma ajutati…
Banca Mondiala a facut un proiect, a scris termenii de referinta, a organizat o licitiatie transparenta, a negociat conditiile, a angajat consultanti internationali cu mare experienta in domeniu si dupa cateva luni la usa soricelului au venit consultantii. Acestia au analizat problema timp de cateva saptamani, au facut studii economice, sociale, de impact, au vorbit cu comunitatea, au pregatit traineri, au crescut rata de acces la internet, au combatut saracia, au ajutat copii defavorizati si in cele din urma au plecat lasand soricelului peste 2000 de pagini de raport, impreuna cu solutia: daca soricelul ar zbura, atunci ar face doar o ora pana la mama lui si nu ar fi obosit si ar avea timpul necesar sa il petreaca cu ea. Soricelul a citit raportul; apoi l-a citit inca o data; apoi s-a gandit; apoi iar a citit raportul; a dat apoi timid din labutele din fata, incercand sa zboare – n-a reusit; a citit inca o data raportul, apoi iar a dat din labutele din fata, mai hotarat, iar nu s-a intamplat nimic.
In cele din urma, frustrat si nedumerit, a sunat iar la Banca Mondiala:
– Alo, Banca Mondiala? Sunt tot eu, soricelul…Stiti, eu nu pot sa zbor…
– Ne pare rau, noi oferim doar consultanta, implementarea este treaba dumneavoastra!