Un om se târa prin nisipul fierbinte din Sahara . Buzele ii erau crăpate de sete . Simtea ca nu mai poate ….dar isi continua mersul in patru labe si cu limba scoasa …Buzele ii crăpau din ce in ce mai tare….fata i se scorojea… din palme ii curgea sănge si totusi bietul om continua sa se tărasca …incet … incet … incet … incet … incet … incet … Deodata apare o negresă cu o carafă de apă rece si cum il vede ii umple un pahar cu apa cristalina si rece ca gheata si il intinde sărmanului om . Acesta apuca paharul cu mâinile tremurânde si il duce la buzele crăpate , dar cum simte apa , il da inapoi femeii si ii spune :
-Nu beau decât apă minerală !