Pe-o bancă, el şi ea
Se vede de departe, îndrăgostiţi lulea…
Discuţie în şoaptă, de mână strângeri dese
Priviri cu înţeles, cuvinte alese…
Şi când sărutul tainic în mreje i-a cuprins
Un domn spre ei se-ndreaptă, e elegant, distins
Cu o privire adâncă o învăluie pe fată
Şi tânărul de faţă se-nfurie pe dată_
– Nu vezi, eşti nesimţit?, căci fata e cu mine!
– Vă rog să mă iertaţi că intervin, nu-i bine
Ca să te legi de-un cuplu, mai mult, de o femeie
Dar doamna e soţie şi vreau să-i cer o cheie.