Din lunga delegatie se-ntoarce un barbat.
Nu stiu cum s-a facut de n-a telefonat
nevestei, cum facea de obicei…
Poate n-a vrut sa cheltuiasca alti doi lei.
S-a-nfiintat acasa, total neasteptat,
cand ea dormea, de altul imbratisata-n pat.
Iar omul nostru, fara tambalau,
si-a insfacat valiza… s-a dus pe drumul sau…
Sa asezat pe-un bolovan, chiar langa bloc.
a tras dintr-o tigara… a tras din ea cu foc.
Cotrobaind nadragii, dadu de telefon,
suna acasa: “Draga, te sun de pe peron…
voi fi cam intr-o ora, te pup, al tau, Ion !”
Si ce crezi c-a gasit cand s-a intors acasa ?
In cada apa calda-l ademenea, spumoasa,
prosoapele de baie, halatul flausat…
Mancarea aburinda il astepta pe masa
iar vinu-n frapiera parea c-a transpirat…
S-a scarpinat la ceafa barbatu’ si-a zis: “Hei !
Mai mai sa-mi pierd familia, ca sa salvez doi lei…”