Un caz dea râsul – plânsul.
În anii 90 când Rusia clocotea de grupări criminale, mafie și racket. Un tip de asemenea factură la o cotitură cu un mercedes 600 a lovit un polițist. Coboară, vede că acesta abia răsuflă, se începe a uita prin jur și vede în fața sa, la o oarecare distanță un cimitir părăsit. Arunca corpul în portbagaj, se apropie de paznicul cimitirului, îi dă 100 dolari, și-i spune: ”Atât timp cât el va fi sub pământ fără ca nimeni să știe, tu te vei afla pe pământ.” Paznicul, un alcoolic notoriu, la văzul celor 100 dolari a căzut de acord imediat. Se duce tipul nostru cu treburile lui iar când se întoarce, la aceeași cotitură lovește alt polițist (ce venise în căutarea colegului). Se uită tipul, îl aruncă în portbagaj, se întoarce din drum și hai iar la cimitir. Ajunge acolo, iar paznicul stătea și bea de sufletul celui îngropat. Vede tipul lucru acesta și-i zice: ”Rău lucrezi frate, iată că, trupul a ieșit din groapă, îți mai dau 50 de dolari dar fă lucru calitativ.” Paznicul își cere scuze și promite că repară greșeala imediat. Se urcă tipul în mașină și pleacă, iar la postul următor de poliție apare întrebarea: ”Ce umblă mercedesul acesta de colo – colo la miez de noapte, prin preajma cimitirului” și-l trimit după un timp pe un polițist să verifice dacă totul e în regulă. Ajunge polițistul la cimitir, îl găsește pe paznic, care dormea (beat și obosit de atâta săpat) și începe să-l scutura, pentru al trezi. Acesta, deschide ochii, îl vede pe polițist și lovindu-l cu o lopată în cap, spune: ”Tu ai de gând să te liniștești în seara asta, sau nu?”