Intr-o seară de Ajun,
Se gândise Moş Crăciun,
Ca să vină în Banat,
Mult mai bine asortat.

Să le-aducă la cucoane,
Nu pantofi şi nu jupoane,
Că de astea au destule.
Ci sa le aducă… p.le.

Că bătrânul a aflat,
Că-n Bant s-a decretat,
Că de este-n casă pu.ă,
Toată lumea e sătulă.

Dumnezeu a aprobat,
Ȋnsă l-a planificat,
Să nu meargă-n toată ţara,
Ci numai la Timişoara.

Şi aşa plin de ardoare,
A strîns Moşu-n graba mare,
P.lele pentru cucoane,
De-a umplut vreo 5 vagoane.

Pu.ă mare, românească,
P.lă fină studenţească,
Pu.ă dură de cioban,
Şi tăiată de jidan.

Socotea că-şi face planul,
Şi-o să aibă şi la anul.
Se gândea Moşul naiv,
C-are supranormativ.

Ȋnsă maaare-i fu mirarea,
Şi-l cuprinse disperarea,
Când văzu că-i plină gara,
Când sosi la Timişoara.

Ȋi şoptise Michiduţă,
La o doamnă mai grăsuţă,
Şi ea a umplut Banatul,
Cu ce-i spuse necuratul.

Se-agitau ofiţerese
Şi actriţe pe alese,
Balerine mici, drăguţe
Şi vreo 80 de băbuţe.

Era deşi nu se cade,
Şi Popeasca de la cadre.
Şi-ntr-un colţ, cu-n coş la ea,
Era şi nevastă-mea.

Cum ajunse trenu-n gară
Şi Moşu ieşi la scară,
Tot noianul de cucoane
Năvăli peste vagoane.

O actriţă de la teatru,
A plecat cu douăşpatru.
O elevă foarte hoaţă
Alegea pu.e cu aţă.

O cucoană nesatulă
A plecat cu ea în gură.
Şi o p.lă mare, grea,
A luat şi nevastă-mea.

Şi cât ai fuma o lulă,
N-a mai ramas pic de p.lă.
Erau toate-nebunite,
După pu.ele belite.

Şi-a ramăs o biată babă
Doar cu-n sfert de p.lă bleagă.
Cuprinsă de disperare
Se văieta în gura mare.

Şi la culme disperată,
Cu-n cuţit cu lama lată,
Se-aruncă cu tot avântul
Şi-i tăie p.la lui Sfântul.

S-a-ntors deci Moşul castrat
Şi la Domnu-a raportat,
Că nu-i p.lă-n toată ţara,
Câtă trebe-n Timişoara.

Cititoare, draga mea,
Nu te veseli aşa,
Că-n ajun, mai către seară,
Te-am vazut. Erai la gară…