Fabrica de roabe, era renumita pentru calitatea produselor sale, bineinteles ca la o asa fabrica era de remarcat si vigilenta pazicului care nu slabea nimic din ochi! Multi au incercat sa mai iasa cu cate o piesa ceva ,dar paznicul a descoperit si sanctionat totul! ( aveai impresia ca nici macar nu este roman…prea corect domnule!) Intr-o buna zi, Gigel, unul din muncitorii fabricii trecu pe langa singura poarta a fabricii, cu o roaba plina cu talaj, unde era bineinteles la datorie vigilentul paznic:
-Stop! spuse acesta.Ce e asta?
-O roaba cu talaj, spuse Gigel
– Hmmm…pe mine nu m-a pacalit nimeni…ia sa vedem noi ce avem aici,…strecurandu-si mainile prin talaj….dar nu era nimic ascuns acolo!
-Bine,treci ! spuse cu un ton inca suspect vigilentul pazic.
Azi asa, maine la fel,si timp de o saptamana Gigel tot trecea cu roaba cu talaj. Paznicul care fierbea de curiozitate isi lua inima in dinti, si oprindu-l pe Gigel si de aceasta ,data il intreba:
-Dar ce naiba faci cu atat talaj mai omule ,la ce-ti trebuie ?? Uite daca imi spui ,iti jur ca nu mai spun la nimeni!
-Nu mai spuneti la nimeni?! Sta putin Gigel pe ganduri si spuse:
– Binee…uite de fapt mie nu-mi trebuie talajul ci roabele…..